ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2228/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței ca în contradictoriu cu B.E. să constate calitatea acestuia de lucrător al Securității. În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că prin cererea nr. P 5999/01 din 08 mai 2008, adresată Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de către numitul B.M. s-a solicitat verificarea, sub aspectul de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ (cotă Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității).

Cererea formulată a fost apreciată ca fiind legală în raport cu prevederile art. 1 alin. (7) din O.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității. Reclamantul a mai arătat că pârâtul a derulat măsuri de filaj în cazul unei persoane urmărită de Securitate, care a fost audiată de 4 ori la Sediul Securității și, în urma amenințărilor ofițerilor s-a sinucis la 11 aprilie 1977. Pârâtul a recurs la aceleași măsuri de filaj și în cadrul altor persoane pentru următoarele motive: - membru legionar și „semnalat cu manifestări dușmănoase la adresa partidului și statului”. - relații cu persoane străine. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 3382 din 11 mai 2011 a admis acțiunea formulată de reclamant și a constatat pârâtului calitatea de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în cauză sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 (astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 293/2008) pentru a se putea constata calitatea de „lucrător al Securității” în ce îl privește pe pârât. Recursul Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul B.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurentul a arătat în esență următoarele: - Sentința pronunțată este lipsită de temei legal, dată cu aplicarea greșită a legii, prima instanță a interpretat greșit actul dedus judecății.

- Recurentul a invocat excepția lipsei procesuale a Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, deoarece, consideră că acesta nu se poate substitui nici unei persoane. Oricine a suferit ca urmare a activității sale și i s-au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, putea formula acțiune. Se arată că așa zisa cerere a persoanei, depuse la dosar este falsă și nu poate fi luată în considerare. - Invocă recurentul de asemenea și excepția lipsei calității procesuale pasive a sa ca pârât, deoarece nu a fost lucrător al securității ci ofițer al armatei române, cu jurământ depus față de țară. - Arată recurentul că, acțiunea este inadmisibilă pentru că: - Actele normative invocate sunt în conflict cu normele constituționale, au fost administrate probe fără participarea sa, cu încălcarea dreptului la apărare și fără notificare prealabilă, prin reglementarea competenței exclusive a Curții de Apel București, prin încălcarea căii de atac a apelului.

- Se arată de recurent că acțiunea este inadmisibilă deoarece nu se justifică un drept subiectiv și un interes legitim al reclamantei și pentru că nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru ceea ce este sau ceea ce a fost, pentru o calitate a sa. A mai arătat recurentul că înscrisurile depuse la dosar sunt părți neconcludente din unele înscrisuri, că nu există probe, că pe înscrisuri este semnătura sa, sau că având în vedere cadrul legal existent în perioada respectivă prin activitățile informativ operative desfășurate, ar fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Considerentele și soluția instanței de recurs. Recursul este nefondat. - În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, invocată de recurent, se reține că această calitate procesuală activă a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității rezultă în primul rând din lege.

Astfel, așa cum se arată și în Decizia Curții Constituționale nr. 267/2009, pornind chiar de la scopul reglementării, așa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, ca fiind „continuarea, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist”, care a exercitat, în special prin intermediul Securității „o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și a libertăților lor fundamentale”. Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității prin consemnarea publică a abuzurilor și contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești. În acest context Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, având atribuțiile prevăzute în art. 14 din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia (art. 8 alin. (1) lit. a)) din O.U.G. nr. 24/2008). În al doilea rând în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 care prevede „Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”. Cum la dosar se află cererea numitului B.E. prin care acesta solicită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în conformitate cu art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 verificarea calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor arătate în cerere rezultă încă o dată că Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a introdus acțiunea în limitele cadrului legal arătat mai sus, prevăzut de O.U.G. nr. 24/2008. Considerația recurentului că, așa zisa cerere a persoanei depusă la dosar este falsă este neargumentată și nedovedită.

- În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului cât și excepția inadmisibilității acțiunii așa cum au fost motivate reprezintă de fapt apărări pe fond în sensul că reprezintă argumente pentru a se demonstra că recurentul nu a fost lucrător al Securității, și vor fi analizate din această perspectivă. Prin susținerea recurentului că „nu a fost lucrător al Securității ci ofițer al armatei române, cu jurământ depus față de țară”, acesta nu neagă activitatea sa ca ofițer ci, încearcă prin anumite explicații să justifice anumite măsuri pe care le-a luat.

Din copiile înscrisurilor certificate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, depuse la dosar rezultă că recurentul în calitate de ofițer operativ a desfășurat activități care au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (dreptul la viața privată, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor) arătate în mod corect de instanța fondului. - Referitor la neconstituționalitatea actelor normative invocată de recurent, în sens general ca motiv de recurs se reține că în fața instanței de fond, la solicitarea recurentului, a fost sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2, art. 4 alin. (3), art. 6 alin. (1), art. 7,art.

8, art. 9, art. 10, art. 11, art. 13, art. 24 din O.U.G. nr. 24/2008, iar prin Decizia nr. 1311 din 14 octombrie 2010 Curtea Constituțională a respins această excepție. Prin urmare, nu poate fi reținut nici acest motiv de recurs. - Împrejurarea că în acest cadru legal, este reglementată competența exclusivă a Curții de Apel București a fost tranșată și la nivelul Curții Constituționale care a arătat că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs potrivit art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, nu este încălcat astfel dreptul la un proces echitabil, fiind respectat art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 din C.E.D.O.

- Cât privește încriminarea recurentului pentru „calitatea sa” din perioada comunistă, Înalta Curte, de asemenea face trimitere la considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 267/2009, în sensul că aceasta a reținut că procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securității se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au instrumentat dosarele întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a acestuia iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. - Nu poate fi reținut nici motivul privind faptul că nu ar fi fost semnătura pârâtului – recurent pe înscrisurile depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, deoarece până la proba contrară, acestea fac dovada unor prezumții de autenticitate.

Nici afirmația în sensul că în cadrul legal existent în perioada comunistă nu s-ar fi desfășurat activități informative operative cu suprimarea sau încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, nu poate fi reținută, din ansamblul probator rezultă că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale raportată la situația de fapt existentă la acea dată. În consecință, față de cele reținute mai sus, Înalta Curte, constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, va respinge recursul ca nefondat în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr. 3382 din 11 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2012.