A cincea secțiune DECIZIE Nr. 7209/04, de către Roman Mykolayovych LESHCHENKO împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care așeză la 11 decembrie 2006 în calitate de Cameră compusă din: Președintele Lorenzen, dna Botoucharova Jungwiert Butkevych, dna Tsatsa-Nikolovska Maruste Villiger, judecători și grefierul secțiunii Westerdiek având în vedere cererea depusă la 13 ianuarie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere decizia de a acorda prioritate cererii de mai sus în temeiul articolului 41 din Regulamentul Curții, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Roman Mykolayovych Leshchenko, este un național ucrainean care s-a născut în 1963 și trăiește în Kirovograd. El este judecător al Curții de Apel Regionale Kirovograd ( 2002 Curtea de district din Pechersky a Kyiv ( δееерсакий районний суд м. δиδва ) a ordonat Trezorului de Stat ( 9 iulie 2003 Curtea de apel a Curții de apel a Kyivului ( La 5 noiembrie a refuzat să inițieze procedurile de punere în aplicare în acest caz și a informat reclamantul că ar trebui să depună actele de punere în aplicare cu Trezorul de Stat. 2003 Trezoreria de Stat a refuzat să pună în aplicare hotărârea pentru lipsa de fonduri bugetare și a declarat că responsabilitatea de executare a administrației judiciare de stat. În noiembrie 2004, reclamantul a primit în totalitate suma datorată acestuia prin hotărârea din 16 decembrie 2002. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns de neexecutarea hotărârii finale a instanței în favoarea sa. În argumentele sale, reclamantul s-a bazat pe art. 1 din Convenție și pe art. 1 din Protocolul nr. HOTĂRÂREA La 8 noiembrie 2006, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Yuriy ZAYTSEV, agent al Guvernului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declar că Guvernul Ucrainei propune să plătească ex gratie 3.000 EUR (3.000 euro) dlui Roman Mykolayovych Leshchenko, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 31 octombrie 2006, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamant: „I, Roman Mykolayovych LESHCHENKO, menționează că Guvernul Ucrainei sunt dispuși să-mi plătească ex-grația suma de 3.000 EUR (3 mii de euro) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Ucrainei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § în amendă În consecință, art. 29 § 3 din convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Claudia Westerdiek Președintele grefierului peer Lorenzen [1] 952.
Application no. 7209/04
by Roman Mykolayovych LESHCHENKO
against Ukraine
The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 11
December 2006 as a Chamber composed of:
Mr
P.
Lorenzen
,
President
,
Mrs
S.
Botoucharova
,
Mr
K.
Jungwiert
,
Mr
V.
Butkevych
,
Mrs
M.
Tsatsa-Nikolovska
,
Mr
R.
Maruste
,
Mr
M.
Villiger,
judges
,
and Mrs
C.
Westerdiek
,
Section Registrar
,
Having regard to the above application lodged on 13 January 2004,
Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,
Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,
Having regard to the decision to grant priority to the above application under Rule 41 of the Rules of Court,
Having deliberated, decides as follows:
The applicant, Mr Roman Mykolayovych Leshchenko, is a Ukrainian national who was born in 1963 and lives in Kirovograd. He is a judge of the Kirovograd Regional Court of Appeal (
Апеляційний суд Кіровоградської області
). The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Y. Zaytsev.
On 16
December
2002 the Pechersky District Court of Kyiv (
Печерський районний суд м.
Києва
) ordered the State Treasury (
Державне казначейство України
) to pay the applicant UAH
5,027.06
[1]
in salary arrears and professional benefits. On 9
July
2003 the Kyiv Сity Court of Appeal (
Апеляційний суд м. Києва
) upheld this judgment and it became final.
On 11
August 2003 the Pechersky District Bailiffs’ Service (
Відділ Державної виконавчої служби Печерського районного управління юстиції м.
Києва
) refused to initiate enforcement proceedings in the case and informed the applicant that he should lodge the enforcement writs with the State Treasury.
On 5
November
2003 the State Treasury refused to enforce the judgment for lack of budgetary funds, and stated that the responsibility for enforcement lay with the State Judicial Administration.
In November
2004 the applicant received the sum due to him by the judgment of 16 December 2002 in full.
The applicant complained about the non-enforcement of the final court judgment given in his favour. In his submissions, the applicant relied on Article
6
§
1 of the Convention and Article
1 of Protocol
No.
1.
On 8 November 2006 the Court received the following declaration from the Government:
“I, Yuriy ZAYTSEV, Agent of the Government before the European Court of Human Rights, declare that the Government of Ukraine offer to pay
ex gratia
EUR
3,000
(three thousand euros) to Mr Roman Mykolayovych Leshchenko with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.
This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”
On 31 October 2006 the Court received the following declaration, signed by the applicant:
“I, Roman Mykolayovych LESHCHENKO, note that the Government of Ukraine are prepared to pay me
ex gratia
the sum of EUR
3,000 (three thousand euros) with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.
This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
I accept the proposal and waive any further claims against Ukraine in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”
The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 §
1
in fine
of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to strike the application out of its list of cases.
Claudia
Westerdiek
Peer
Lorenzen
Registrar
President
[1]
.
EUR
952.