ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3584/2009

Asupra contestației în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea introdusă la data de 23 iunie 2009 și

înregistrată sub nr. 5426/1/2009, contestatorul M.D. a formulat contestație în

anulare împotriva Deciziei nr. 2022 din 28 mai 2009 pronunțată în Dosarul nr.

398/33/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea contestației în anulare

contestatorul a invocat dispozițiile art. 386 - 392 C. proc. pen. și a

solicitat anularea deciziei menționate și reluarea judecării de la cel mai

vechi act de procedură efectuat.

Pentru soluționarea contestației în

anulare a fost atașat Dosarul nr. 398/33/2009.

Din actele aflate la dosar, Înalta

Curte reține următoarele:

M.D. a formulat o plângere penală

împotriva executorului judecătoresc A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.,

constând în aceea că i-ar fi executat un debit de două ori.

Prin Rezoluția nr. 255/P/2008 din 28

ianuarie 2009 procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva executorului judecătoresc cu

motivarea că acesta și-a îndeplinit obligațiile profesionale conform

legislației în vigoare, respectiv cele din Legea nr. 88/2000, și nu a comis

infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen.

Plângerea petiționarului împotriva

acestei rezoluții a fost respinsă, ca nefondată, prin Rezoluția nr.

141/II/2/2009 din 20 februarie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Cluj.

Prin Sentința penală nr. 21 din 23

martie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția penală, a respins, ca nefondată,

plângerea petiționarului împotriva rezoluțiilor mai sus-arătate, iar prin

Decizia nr. 2022 din 28 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, a fost respins recursul declarat împotriva sentinței penale menționate.

Împotriva Deciziei nr. 2022 din 28

mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, M.D. a formulat contestație în

anulare fără a indica motivul, solicitând reluarea judecății.

Contestația în anulare este

inadmisibilă.

Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva

hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare pentru

motivele expres și limitativ prevăzute la lit. a) - e), iar art. 387 alin. (2)

C. proc. pen. impune obligația contestatorului de a arăta toate cazurile de

contestație pe care le poate invoca și toate motivele aduse în sprijinul

acestora.

În speță, contestatorul nu a

respectat dispozițiile textelor de lege menționate, nu a indicat cazul/cazurile

de contestație și nici motivele pe care se sprijină, astfel că o atare

contestație este inadmisibilă în principiu și va fi respinsă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de contestatorul M.D. împotriva Deciziei penale nr. 2022 din 28 mai

2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Obligă contestatorul să plătească

statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

3 noiembrie 2009.