ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra plângerii penale de față: În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin rezoluția din 16 iulie 2009, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în Dosarul nr. 846/P/2009 s-a dispus, conform art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător P.D. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. Procurorul a reținut că la data de 29 iunie 2009, petiționarul R.V. a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului judecător P.D.
de la Curtea de Apel Bacău pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., faptă pretins a fi fost săvârșită în cadrul soluționării Dosarului penal nr. 246/32/2009 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău. Efectuând acte premergătoare, procurorul reține că prin sentința penală nr. 99 din 25 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 246/32/2009 al Curții de Apel Bacău - judecătorul cauzei fiind magistratul P.D. - s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționarul R.V. împotriva rezoluției nr. 1304/P/2008 din data de 19 martie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Cum în speță, nu s-a confirmat existența vreunei infracțiuni și cum persoana vătămată nu a prezentat date, indicii, înscrisuri sau alte probe, s-a constatat că fapta reclamată nu există.
Plângerea formulată de petiționar împotriva rezoluției procurorului a fost respinsă prin rezoluția nr. 8471/4049/II-2/2009 din 20 august 2009 dată de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, petiționarul R.V. a formulat plângere la instanță, în condițiile prevăzute de art. 278 1 C. proc. pen., solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale. Înalta Curte de Casație și Justiție examinând plângerea, în temeiul disp. art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente: Din examinarea actelor dosarului rezultă că magistratul judecător P.D.
a soluționat plângerea formulată de petiționarul R.V. împotriva rezoluțiilor nr. 1304/P/2008 din 19 martie 2009 și nr. 333/II/2/2009 din 18 mai 2009 date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cauza formând obiectul Dosarului nr. 246/32/2009. Prin sentința penală nr. 99 din 25 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău s-a dispus respingerea, ca nefondată a plângerii petiționarului R.V. și menținerea ca legale și temeinice a rezoluțiilor atacate. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs petiționarul R.V., dosarul fiind înaintat spre soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție. După pronunțarea sentinței - aceasta nefiind definitivă urmare exercitării căii de atac a recursului - respectiv la data de 29 iunie 2009 petiționarul R.V.
a formulat plângere penală împotriva magistratului judecător P.D. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. Din actele premergătoare efectuate în cauză nu pot fi reținute indicii care să contureze săvârșirea de către magistratul judecător, a vreunei fapte penale și care ar permite începerea urmăririi penale față de acesta. Hotărârea pronunțată în cauză a fost motivată în fapt și în drept, iar eventualele aspecte de nelegalitate și netemeinicie ale acesteia pot fi invocate în calea de atac a recursului exercitată de petiționarul R.V. Pronunțarea unei hotărâri defavorabile petiționarului nu constituie, prin ea însăși, un indiciu privind săvârșirea unei infracțiuni, magistratul pronunțând soluția în raport de probele administrate la dosarul cauzei.
Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul disp. art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul R.V. împotriva rezoluției din 846/P/2009 din 16 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, și va menține rezoluția atacată. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E Respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul R.V. împotriva rezoluției nr. 846/P/2009 din 16 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică. Menține rezoluția atacată. Obligă petiționarul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs în 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică, azi 16 decembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.