ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 380/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții SC S.I.E.

SRL, M.S. și M.M. au chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Cluj și C.I.I. G.M.L. – lichidator judiciar al debitoarei SC S.I.E. SRL,

solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții să dispună anularea

deciziei nr. 118 din 16 iulie 2010, anularea titlului executoriu din 7 mai

2010, a somației din 7 mai 2010, anularea procesului verbal de sechestru pentru

bunuri imobile din 15 iunie 2010.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că în soluționarea contestației finalizată prin emiterea

deciziei contestate nu au fost avute în vedere considerentele sentințelor

penale pronunțate în ceea ce-i privește pe reclamanți.

Prin întâmpinările

formulate, atât pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj cât și

lichidatorul judiciar G.M.L., au invocat excepția necompetenței materiale a

Curții e Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj -

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea

civilă nr. 185 din 21 martie 2011 a admis excepția necompetenței materiale a

instanței, invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj și a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că actul de impunere atacat a fost emis de

către o autoritate publică situată la nivel local iar litigiul are ca obiect o

valoare mai mică de 500.000 RON, reclamanții relevând în chiar cuprinsul

acțiunii introductive că suma stabilită ca fiind rămasă de plată este în cuantum

de 40838 lei, litigiul fiind deci de competența tribunalului.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs reclamanta SC S.I.E. SRL Cluj-Napoca.

Recurenta a susținut,

în esență că dispozitivul încheierii civile nr. 185/2011 al Curții de Apel Cluj

nu cuprinde în conținutul său calea de atac și termenul în care această

încheiere poate fi atacată și nici dacă hotărârea este executorie sau

definitivă fiind dată, deci cu încălcarea prevederilor Codului de procedură

civilă.

Recurenta a mai

susținut că obiectul contestației îl constituie suma de 645.127 lei stabilită

prin procesul-verbal din 26 iulie 2002 întocmit de Garda Financiară – Secția

Cluj și cum pragul stabilit de legiuitor în art. 10 din Legea nr. 554/2004 este

de 500.000 RON, competența de soluționare a cererii împotriva Deciziei nr. 118/2010

revine Curții de Apel Cluj.

Recursul este

inadmisibil.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte

constată că recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 158 C. proc. civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010,

în vigoare de la data de 29 octombrie 2010 „Când în fața instanței de judecată

se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească

instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate

jurisdicțională competent.

Dacă instanța se

declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să

facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului.

Dacă instanța se

declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul

fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu

activitate jurisdicțională competent”.

Prin încheierea nr. 185

din 21 martie 2011 atacată cu recurs în prezenta cauză Curtea de Apel Cluj - secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția

necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare

în favoarea Tribunalului Cluj - secția de contencios administrativ și fiscal.

Așa fiind și având în

vedere prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora o astfel

de hotărâre nu este supusă nici unei căi de atac, Înalta Curte constată că

recursul este inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de SC S.I.E. SRL, M.S. și M.M. împotriva încheierii nr. 185 din 21

martie 2011 a Curții de Apel Cluj - secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 ianuarie 2012.