ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5509/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului Târgu Mureș, reclamanta comuna Bogata a chemat în judecată

pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor

Religioase din România, solicitând anularea deciziei nr. 2056 din 20 mai 2009 emisă

de pârâtă.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că prin decizia atacată s-a dispus retrocedarea către Parorhia

Reformată Bogata a imobilului aflat în domeniul public al comunei, cu destinația

școală generală.

Prin întâmpinare, pârâta

a solicitat respingerea acțiunii, arătând că Parorhia Reformată Bogata a făcut dovada

dreptului său de proprietate înscris în cartea funciară a imobilului la data de

08 aprilie 1910, imobilul fiind preluat prin expropriere de Statul Român și înscris

ca atare în cartea funciară, conform adresei din 11 octombrie 1949.

Prin sentința nr. 1214

din 10 noiembrie 2009 s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel Târgu Mureș.

Prin sentința nr. 50 din

08 martie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins cererea de chemare în judecată

formulată de Comuna Bogata, în contradictoriu cu Comisia Specială de Retrocedare

a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că mențiunile înscrise în cărțile

funciare ale imobilului, ale căror copii au fost depuse la dosar, fac pe deplin

dovada dreptului de proprietate al Parohiei Reformate Bogata asupra imobilului.

S-a mai arătat în considerentele

sentinței atacate că înscrisurile depuse la dosar, din care rezultă că în acel imobil

funcționa școala populară generală de stat din Bogata în anii 1907, 1913, 1914,

nu reprezintă o dovadă a susținerilor reclamantei în sensul că imobilul a fost dobândit

prin donație de Statul Maghiar în 1893, iar faptul că într-un imobil își desfășoară

activitatea o școală nu presupune în mod automat că dreptul de proprietate asupra

imobilului ar aparține acesteia.

De asemenea, instanța

de fond, apreciind că reclamanta nu a făcut vreo dovadă contrară încheierilor din

cartea funciară, a constatat că efectuarea unei expertize tehnice este inutilă cauzei,

iar faptul că imobilul face parte din domeniu public al comunei, sau că prin retrocedare

s-a restrâns locul de joacă al copiilor nu prezintă relevanță.

Referitor la o eventuală

extindere a imobilului, efectuată în anii 1893-1945, prima instanță a apreciat că

reclamanta nu a făcut vreo dovadă că imobilul în cauză s-ar fi aflat în proprietatea

statului în acea perioadă.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta Comuna Bogata,

prin Primar, care a invocat motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 5, 7,

8 și 9 C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele critici:

2.1. Instanța de fond

trebuia să introducă în cauză și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului, în favoarea căruia este înscris un drept de folosință a imobilului înscris

în cartea funciară Bogata;

2.2. Hotărârea pronunțată

cuprinde motive contradictorii, revenind în mod justificat asupra unei probe pe

care o încuviințase la 04 februarie 2010 și a ignorat faptul că imobilul în litigiu

fusese donat de Parohia Reformată Bogota pentru școala din localitate, încă din

anul 1983;

3.3. Instanța de fond

a interpretat greșit actul dedus judecății, reținând în mod eronat că imobilul în

litigiu ar fi intrat în proprietatea statului ca efect al Decretului nr. 176/1948,

deși acesta intrase în proprietatea statului în anul 1983 ca urmare a unei donații;

3.4. Instanța de fond

a nesocotit dispozițiile art. 800 și urm. C. civ. și ale art. 1886 și urm. C.

civ., imobilul intrând în proprietatea statului în anul 1893, precum și ale Legii

nr. 213/1998, nesocotind că imobilul se află în proprietatea comunei, fiind intrat

în proprietatea statului în mod legal.

Comisia Specială de Retrocedare

a depus întâmpinare prin care a combătut criticile formulate în recurs:

- instanța de fond nu

era obligată să introducă în cauză Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului

și Sportului, din moment ce această autoritate nu mai are niciun drept asupra imobilului

respectiv, iar cadrul procesual a fost stabilit de reclamantă, potrivit principiului

disponibilității;

- hotărârea instanței

de fond nu cuprinde motive contradictorii;

- reclamanta nu a făcut

dovada contrarie înscrierilor din cartea funciară.

recurs.

Recursul este întemeiat

pentru motivele care vor fi prezentate în continuare:

Așa cum s-a arătat în

expunerea rezumativă făcută mai sus, prin decizia nr. 2056 din 20 mai 2009, Comisia

Specială de Retrocedare – în baza H.G. nr. 94/2000, a admis cererea formulată de

Parohia Reformată Bogata, prin Eparhia Reformată din Ardeal și a dispus să i se

retrocedeze partea din imobilul situat în comuna Bogata, imobil în care își desfășoară

activitatea Școala generală din comuna Bogata.

Din actele aflate la dosarul

cauzei, rezultă că imobilul respectiv face parte din domeniul public al comunei

Bogata, potrivit H.G. nr. 964/2002, Anexa nr. 23, fiind afectat școlii generale

din localitate.

Recurenta-reclamantă comuna

Bogata, prin Primarul B.L., a cerut anularea deciziei nr. 2056 din 20 mai 2009,

având calitatea de terț în raport cu actul administrativ atacat, în condițiile

art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările

și completările ulterioare.

Deși, din prevederile

Legii nr. 554/2004 rezultă că acțiunea introdusă de o persoană vătămată printr-un

act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, precum

în cauza de față, se judecă în contradictoriu cu beneficiarul actului respectiv,

instanța de fond, manifestând și lipsă de rol activ – art. 129 alin. (5) C.

proc. civ., a judecat cauza fără citarea beneficiarului deciziei nr. 2056/2009,

ca și cum nu ar fi existat posibilitatea anulării acestei decizii.

Pe de altă parte, prin

încheierea din 04 martie 2010, instanța de fond a respins efectuarea expertizei

solicitate de reclamantă și a închis procedura probatorie fără nicio motivare.

Procedând în acest mod,

instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, ceea ce va atrage

desființarea acesteia și trimiterea cauzei pentru rejudecare, ocazie cu care celelalte

motive de recurs și critici formulate de recurenta-reclamantă vor fi cercetate ca

apărări de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de comuna Bogata, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 50 din 08 martie 2010

a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 decembrie 2010.