ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1948/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1948/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra contestației în
anulare de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată pe
calea contenciosului administrativ, reclamantul T.M. a chemat în judecată
pârâta A.N.A.F., solicitând să se constate nesoluționarea în termen a memoriului
trimis la 17 ianuarie 2006 și obligarea la plata daunelor morale în sumă de
200.000 RON.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 246/2006
din 30 mai 2006, a respins acțiunea reclamantului, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța o asemenea
hotărâre, instanța de fond a reținut că problemele ridicate de reclamant nu fac
parte din categoria actelor supuse controlului administrativ, potrivit Legii nr.
554/2004.
Reclamantul T.M. a declarat
recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj, dar având în
vedere că recursul nu a fost motivat, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4413 din 7 decembrie 2006, a constatat nulitatea recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 301 și art. 303 C. proc. civ.
Împotriva deciziei
pronunțată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat
contestație în anulare recurentul T.M., care susține că hotărârea respectivă
este greșită, întrucât recursul a fost motivat.
Contestația în anulare
formulată în cauza de față este nefondată, pentru motivele ce se vor arăta în
continuare.
Cale de atac extraordinară,
de retractare, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva
hotărârilor irevocabile, pentru două motive, prevăzute de art. 317 C. proc. civ.:
când procedura de citare
a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu
cerințele legii și
când hotărârea a fost
dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la
competență.
Or, în cauză se observă că
nu se evocă nici unul din aceste motive, contestatorul prezentând o serie de
alte aspecte referitoare la soluționarea pricinii, atât în fond, cât și în
recurs.
Problematica referitoare la
motivarea recursului nu se regăsește printre motivele pentru care se poate
exercita această cale extraordinară de atac.
Ca urmare, contestația în
anulare formulată urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de T.M., împotriva
deciziei nr. 4413 din 7 decembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 aprilie 2007.