ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.03.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 999/2010

HOTĂRÂRE
16.03.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 999/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 1014 din 7 decembrie 2009, Tribunalul București, secția a II-a penală, a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată, în temeiul art. 394

lit. a) din C. proc. pen., de către condamnata T.N.

Pentru a dispune în

acest sens, prima instanță a reținut, în sinteză, că motivele invocate de

condamnată în cererea de revizuire (situația familială, sinceritatea în fața

organelor judiciare, regretarea infracțiunii comise și pedeapsa, apreciată ca

fiind prea aspră) nu se regăsesc printre motivele cazului de revizuire invocat

în cerere și, de asemenea, nici printre motivele altor cazuri de revizuire

prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Apelul

revizuentei-condamnate a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 15

din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

Împotriva deciziei,

revizuenta-condamnată a declarat prezentul recurs, motivele fiind menționate în

partea introductivă a hotărârii.

Recursul va fi

respins ca nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Aflată în executarea

unei pedepse rezultante de 14 ani și 6 luni închisoare (aplicată prin Sentința

penală nr. 430 din 22 martie 2007 de Tribunalul București, secția a II-a,

compusă din pedeapsa de 12 ani închisoare pentru trafic de droguri de mare risc

prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41

alin. (2) și art. 37 lit. a) din C. pen., la care s-a adăugat pedeapsa de 2 ani

și 6 luni închisoare în urma revocării suspendării executării pedepsei

anterioare), condamnata a formulat prezenta cerere de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 394 lit. a) din C. proc. pen. „s-au descoperit fapte sau

împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei".

Prima instanță a

constatat că motivele pe care s-a întemeiat cererea de revizuire (situația

familială, pretinsa sinceritate în fața organelor judiciare, regretarea

infracțiunii comise și pedeapsa, apreciată ca fiind prea aspră) nu se regăsesc

printre motivele cazului de revizuire invocat în cerere și, de asemenea, nici

printre motivele altor cazuri de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Toate împrejurările

invocate de condamnată ca motive de revizuire (în realitate acestea fiind

elemente de individualizare judiciară a pedepsei) au fost expuse în cursul

judecării cauzei, au fost examinate de instanțe și au primit relevanța legală

corespunzătoare, neconstituind - în sensul art. 394 lit. a) din C. proc. pen. -

„fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea

cauzei".

Așa cum rezultă din

examinarea dispozițiilor art. 394 lit. a) - e) din C. proc. pen., prin

intermediul căii extraordinare de atac a revizuirii nu este legal posibilă o

nouă individualizare judiciară a pedepsei (reindividualizarea judiciară a

acesteia) după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În raport cu cele

constatate, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) din C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul revizuentei, respingerea ca

inadmisibilă a cererii de revizuire de către prima instanță, soluție confirmată

de instanța de apel, fiind legală.

În acest sens, s-au

pronunțat și Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin

Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007 (M. Of. nr. 574 din 30 iulie 2008).

Potrivit art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

recurenta revizuentă condamnată T.N. împotriva Deciziei penale nr. 15 din 14

ianuarie 2010 a Curții de Apel București - secția I penală.

Obligă recurenta

revizuentă condamnată să plătească statului suma de 300 RON cheltuieli

judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 16 martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3031/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 712 din 17 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 62496/3/2011, în baza art. 403 C. pr
ÎCCJ 2011-09-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2995/2011
F din 24 decembrie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 100 din 10 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3037 din 7 se
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3346/2010
toate aspectele de fapt și de drept, Curtea de Apel București, secția I penală, apreciat ca neîntemeiat apelul declarat de inculpatul N.C.R. și ca fondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul C.
ÎCCJ 2008-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 447/2008
tărâri prin care instanța a luat act de declarația de retragere a cererii formulate de revizuient. Cât privește susținerea acestuia că este nevinovat, asupra căreia a revenit în apel, aceasta nu constituie motiv de revizuire prevăzut de art
ÎCCJ 2009-03-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1032/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 430 din 22 martie 2007 a Tribunalului București, secția a II-a penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5789 din 4 decembrie 20
Sursă