ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.09.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2995/2011

HOTĂRÂRE
09.09.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2995/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 129 din 29 aprilie

2011, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 379 pct. 1

lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul

revizuent D.N. împotriva Sentinței penale nr. 244 din 25 februarie 2011 a

Tribunalului București, secția I penală, din Dosarul nr. 8562/3/2011.

În temeiul art. 192

alin. (2) C. proc. pen. a obligat apelantul-revizuent la plata sumei de 300 RON

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului

Justiției.

În motivarea acestei

hotărâri s-au reținut următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 244 din 25 februarie 2011, Tribunalul București, secția I penală, a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinței penale nr. 1154/F din 24

decembrie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, astfel cum a fost

modificată prin Decizia penală nr. 100 din 10 mai 2010 a Curții de Apel

București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 3037 din 7 septembrie

2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, formulată de

revizuentul D.N., pe care în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a

obligat la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Instanța de fond a

reținută că prin Sentința penală nr. 1154/F din 24 decembrie 2009 a

Tribunalului București, secția I penală, astfel cum a fost modificată prin

Decizia penală nr. 100 din 10 mai 2010 a Curții de Apel București, secția I

penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3037 din 7 septembrie 2010 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, revizuentului i-a fost

aplicată pedeapsa de 13 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic

de droguri de mare risc.

În motivare, instanța

de fond a arătat în esență că nu sunt întrunite condițiile cerute de art. 394

alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În termen legal,

revizuentul a declarat apel pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea orală a

apelului, apelantul revizuent a arătat că cererea de revizuire este admisibilă

și întemeiată.

Analizând actele și

lucrările dosarului și sentința penală apelată atât din punct de vedere al

motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, sub

toate aspectele de fapt și de drept, Curtea a apreciat că apelul este nefondat.

Curtea a apreciat că,

în mod corect, instanța de fond a stabilit că cererea de revizuire, deși a fost

întemeiată pe cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen. este inadmisibilă în raport cu motivele de natură familială

invocate, situate în afara infracțiunii și care nu pot constitui o împrejurare

nouă, necunoscută instanțelor de judecată ordinare la soluționarea cauzei.

În consecință,

Curtea, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat

apelul declarat de apelantul revizuent.

Împotriva Deciziei

penale nr. 129 din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel București a declarat recurs

revizuentul D.N., pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii.

Astfel revizuentul inculpat a solicitat expertizarea timbrului vocal din

convorbirile telefonice care sunt atașate în Dosarul nr. 32682, arătând că a

purtat doar două din aceste convorbiri telefonice. A mai solicitat să fie

expertizată substanța de care este acuzat. A mai arătat că înțelege să indice

trei persoane care se aflau cu acesta în seara comiterii faptei.

A mai solicitat

reanchetarea martorilor pe care i-a recuzat.

Recursul este

nefondat.

Revizuirea este

reglementată ca fiind o cale extraordinară de atac prin folosirea căreia se pot

înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre

judecătorească definitivă, datorate necunoașterii de către instanțe a unor

împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și

adevărul.

Totodată, revizuirea are

rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare

de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.

Cazurile de revizuire

sunt expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. și sunt singurele

apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.

O altă interpretare,

în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situații, privitoare la

eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a

unor raționamente jurisdicționale pretins eronate, este exclusă în raport de

dispozițiile procesual penale ce reglementează revizuirea dar și cu principiul

statuat prin art. 129 din Constituția României potrivit căruia, părțile

interesate care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de

atac numai în condițiile legii.

Împrejurarea că în

cererea de revizuire se solicită administrarea unor probe (efectuarea unei

expertize asupra timbrului vocal sau efectuarea unei expertize cu privire la o

substanță, audierea unor noi martori) nu poate determina admiterea acesteia

întrucât pe calea extraordinară a revizuirii nu se poate obține o prelungire a

probatoriului pentru fapte și împrejurări cunoscute deja de instanțele care au

soluționat cauza.

Cum în cauză,

motivele de revizuire invocate de recurentul revizuent nu se înscriu în

cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. care sunt de strictă interpretare

și aplicare, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul revizuent la cheltuieli judiciare

către stat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuentul D.N. împotriva Deciziei penale nr.

129 din 29 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 septembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-09-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3031/2012
rârii definitive a cărei revizuire se solicită. Tribunalul București, la momentul soluționării cauzei în fond, a avut deja în vedere declarațiile contradictorii date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de cei doi martori și I
ÎCCJ 2011-01-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 307/2011
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 347/F din 1 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C
ÎCCJ 2010-03-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1256/2010
. Pe cale de consecință, aprecierea Tribunalului în sensul că în cauză este incident cazul prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. este fundamental greșită, hotărârea fiind netemeinică, din această perspectivă. Pe de altă parte
ÎCCJ 2012-12-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4098/2012
Asupra recursului de fată; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 189 din19 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată
ÎCCJ 2011-09-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3162/2011
, cu atât mai puțin, reducerea acesteia sub minimul special. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de
Sursă