ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3489/2009

Deliberând asupra recursurilor constată:

Prin Decizia penală nr. 63 din 22 mai 2009 Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița precum și apelurile părților civile N.C., N.P., N.C.C., C.A., N.A.S. și N.M.C.

A desființat în parte Sentința penală nr. 135 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în sensul că a înlăturat de la încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului - art. 174 - 175 lit. i) C. pen. - dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. și art. 74 lit. c) și a majorat pedeapsa aplicată inculpatului P.F.S. de la 7 ani la 13 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a majorat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. la 5 ani.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 350 C. proc. pen. și 160

b

C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată arestării preventive începând cu 21 august 2008 la zi.

A majorat despăgubirile civile stabilite în sarcina inculpatului, după cum urmează: către părțile civile N.C. și N.P. la câte 10.000 RON daune materiale și câte 2.000 RON daune morale iar către părțile civile N.C.C., C.A., N.A.S. și N.M.C. la câte 7.000 RON cu titlu de daune morale.

A menținut restul sentinței.

A respins ca nefondat apelul inculpatului P.F.S.,și a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de prim control judiciar a constatat că niciunul dintre apelanți, parchet, părți civile sau inculpat nu a contestat existența faptei și a vinovăției inculpatului P.F.S. în săvârșirea infracțiunii de omor în loc public, asupra victimei N.A., existând controverse numai asupra circumstanțelor în care a fost săvârșită fapta. În dezacord cu prima instanță, s-a considerat că probele administrate conduc la concluzia că inculpatul nu s-a aflat într-o puternică stare de tulburare determinată de provocare din partea victimei, dimpotrivă, el fiind cel care, revenind în domeniul public, după ce se ascunsese, fiind surprins de prezența fraților N.A. și M., a atacat și a lovit cu gâtul unei sticle de bere sparte, în prealabil, pe victima N.A.. Leziunile descrise în raportul medico-legal de necropsie relevă că cei doi au fost față în față și că, în realitate victima s-a apărat de inculpat, care l-a tăiat cu ciobul de sticlă spartă, mai întâi pe antebraț, după care i-a aplicat lovitura mortală în zona gâtului, secționându-i vena jugulară. Dimpotrivă, leziunile traumatice ale inculpatului prin locul de situare, fiind produse prin "lovire cu sau de corp dur" (posibil și prin cădere) relevă că nu au fost produse de victimă. Cum nu se poate imputa victimei și fratelui acestuia decât faptul că au venit după inculpat cu intenția de a continua conflictul anterior, nu se justifică reținerea scuzei provocării.

În schimb împărtășește reținerea circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) și b) C. pen., înlăturând-o pe cea de la art. 74 lit. c) C. pen.

Prin înlăturarea circumstanței atenuante legale a provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. s-a împărtășit parțial și critica părții civile, daunele morale majorându-se corespunzător înlăturării circumstanței respective.

În raport cu întreg materialul probator instanța de prim control judiciar nu a împărtășit criticile inculpatului privind reținerea art. 73 lit. a) C. pen. referitoare la depășirea limitelor legitimei apărări și pe cale de consecință, reducerea pedepsei.

În termen legal, atât părțile civile cât și inculpatul au exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând soluțiile pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:

- părțile civile invocă cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 10 și 14 C. proc. pen., criticând soluția instanței de prim control judiciar pentru nepronunțarea cu privire la unele probe administrate sau asupra unor cereri de probe de natură să influențeze individualizarea pedepsei, considerând neîntemeiată reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) C. pen. Aceștia consideră că pedeapsa sub aspectul cuantumului este neîntemeiată, fiind greșit individualizată în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., sancțiunea trebuind a fi orientată spre maximul special prin înlăturarea circumstanțelor atenuante;

- inculpatul - deși nu a motivat recursul în termenul imperativ prescris de dispozițiile art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen. - invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., care se ia în considerare din oficiu, a criticat hotărârile în ceea ce privește netemeinicia pedepsei aplicate, pe care o consideră prea aspră în raport cu împrejurările comiterii infracțiunii - pe care nu o contestă - însă susține că a fost într-o puternică stare de tulburare provocată de cei doi frați N.A. și Mihail. Pe cale de consecință, solicită diminuarea cuantumului pedepsei.

Examinând criticile în raport cu actele și lucrările cauzei, hotărârile atacate, cât și sub aspectul cazurilor de casare ce se iau în considerare din oficiu - conform dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că sunt fondate pentru motivele ce vor fi expuse în cele ce urmează, al inculpatului pentru alte considerente decât cele invocate:

Așa cum corect au reținut ambele instanțe, în seara zilei de 20 august 2008, pe fondul consumului de alcool, în localul AF D.C. din jud. Dâmbovița, între fratele victimei, martorul N.M. și inculpatul P.F.S. a avut loc un conflict verbal prin adresare de injurii și gesturi neprincipiale, ambii arătându-și teribilismul pentru impresionarea celuilalt, în sensul că inculpatul și-a spart singur în cap o sticlă în timp ce martorul s-a lovit - tot singur - cu capul în gardul terasei. La cererea patronului, grupul de persoane ce-l însoțea pe inculpat a părăsit localul, victima care a venit ulterior incidentului și care nu era sub influența alcoolului, luându-și fratele acasă.

Pentru a nu trece prin fața casei celor doi frați, inculpatul a acceptat invitația martorului O.D.A., prietenul său, să doarmă în locuința bunicii acestuia din urmă. Pe drum, auzindu-se pași grăbiți, inculpatul a fost atenționat de grupul de însoțitori să se ascundă întrucât este urmărit de cei doi frați, sărind într-o grădină. În timp ce stătea ascuns în grădina respectivă a auzit frații întrebând de el pe un ton răstit. A stat câteva minute în grădină și crezând că cei doi s-au întors la domiciliu, a revenit pe drumul public înarmat cu gâtul a două sticle de bere, una de culoare verde, iar alta de culoare maro. Nu s-a putut proba dacă respectivele cioburi au fost luate de la local sau dacă le-a spart inculpatul în grădina în care a stat ascuns. Oricum, cele două gâturi de sticlă de culoare verde și maro demonstrează, mai presus de orice îndoială, că acesta a ieșit în drumul public înarmat, cu ambele mâini, atacându-și victima cu ciobul verde la nivelul antebrațului (punându-se în evidență urme de celule epiteliale), iar cu ciobul maro secționându-i vena jugulară.

Întunericul a dat posibilitatea ca atacul său asupra victimei, cu cele două gâturi de sticle de bere, să nu fie văzute de către martorii oculari, ci numai apropierile dintre trupurile acestora. În raport cu poziționarea și profunzimea leziunilor prezentate de inculpat, instanța a concluzionat instanța de apel că acestea au fost produse cu ocazia ascunderii și escaladării gardului în grădină, medicul legist constatând că pot fi produse și prin lovire de corpuri dure.

Situația de fapt descrisă reiese din întreg probatoriul administrat în cele două faze ale procesului penal.

Sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și b) C. pen. în favoarea inculpatului, instanțele nu au valorificat probele, neputând fi premiată lipsa antecedentelor penale, aspectul respectiv constituind o stare de normalitate pentru cetățenii unei țări. De asemenea și circumstanța prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen. nu poate fi reținută, câtă vreme un martor a apelat serviciul de urgență 112, inculpatul fiind în mod evident impresionat de cantitatea de sânge pulsată în exterior din gâtul victimei, realizând consecințele letale ale acesteia.

Corect a înlăturat instanța de control judiciar circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. ca și scuza provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen., din moment ce nu s-a putut proba că inculpatul s-a aflat într-o stare de tulburare puternică, nefăcându-se dovada agresării sale de către victimă.

Dimpotrivă, ceea ce nu au sesizat instanțele este că inculpatul a ieșit în drumul public pregătit și înarmat cu două gâturi de sticle de bere, lovind simultan cu ambele mâini pe victimă, care s-a apărat de una din lovituri însă nu și de cealaltă, care i-a vizat gâtul.

În raport cu această modalitate de săvârșire a infracțiunii și înlăturându-se circumstanțele atenuante, față și de limitele speciale de pedeapsă, se va majora cuantumul acesteia pentru a corespunde criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Infracțiunea însă nu are nicio legătură cu calitatea de părinte sau curator și ca atare, în conformitate și cu întreaga practică a Curții Europene a Drepturilor Omului, pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. e) C. pen., va fi înlăturată.

Pe cale de consecință, recursurile părții civile cât și al inculpatului va fi admis (ultimul pentru alte considerente decât cele invocate) și în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casată decizia penală sub aspectele menționate și majorată pedeapsa la 15 ani închisoare.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de părțile civile N.C., N.P., N.C. C., C.A., N.A.S. și N.M.C. și de inculpatul P.F.S. împotriva Deciziei penale nr. 63 din 22 mai 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează, în parte decizia penală atacată și majorează la 15 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului P.F.S., prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a), b) C. pen.

Înlătură aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 64 lit. e) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 21 august 2008, la 29 octombrie 2009.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2009.