ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1287/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1287/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului

penal de față;

Analizând actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 272 din 5 aprilie

2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I a penală, în baza art. 20 C.

pen. raportat la art. 174, art. 175 lit. c) și i și art. 176 lit. b) C. pen. cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.L.M. la 9 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen.

În baza art. 2 alin.

(1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., a mai fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite

pedepsele aplicate inculpatului, dispunând ca acesta să execute pedeapsa cea

mai grea, respectiv 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a computat prevenția inculpatului de la 25 martie 2012 până la 5

aprilie 2013, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută

starea de arest a inculpatului.

În baza art. 14

raportat la art. 346 C. proc. pen. combinat cu art. 1357 C. civ., a fost

obligat inculpatul să plătească părții civile I.R. suma de 20.000 RON (daune

morale) cu titlu de despăgubiri civile.

A mai fost obligat

inculpatul să plătească părții civile Spitalul Universitar de Urgență București

suma totală de 32.755,30 RON cu titlu de despăgubiri civile.

S-a luat act că

părțile vătămate M.L.M. și G.M. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 118 lit.

b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului, tip briceag folosit de inculpat

la săvârșirea infracțiunii (depus la Camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. -

Serviciul Omoruri conform dovezii seria H nr. 87518).

În baza art. 191 C.

proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească suma de 4.700 RON cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 24 martie

2012, în jurul orei 18:30, inculpatul A.L.M. s-a deplasat împreună cu tatăl

său, martorul A.I., la agenția de pariuri sportive Super Bet situată în

București, str. B., sector 5. în incinta sălii se aflau mai multe persoane,

printre care și părțile vătămate M.L.M. și I.R.

În aceste

împrejurări, la un moment dat, între inculpat și partea vătămată I.R. a

izbucnit o dispută verbală spontană, provocată de inculpat care a împins cu

piciorul scaunul pe care stătea partea vătămată determinând dezechilibrarea

acesteia, în cursul căreia, a apucat-o pe partea vătămată cu mâna de față.

În aceleași

circumstanțe, inculpatul l-a lovit cu palma peste față pe partea vătămată

M.L.M. care a încercat să aplaneze conflictul, după care le-a amenințat pe cele

două părți vătămate cu un cuțit.

Această dispută a

fost aplanată de intervenția martorului A.I., care l-a ținut pe inculpat și l-a

împiedicat să le agreseze pe cele două părți vătămate.

După agresarea și

amenințarea lor, cele două părți vătămate au părăsit agenția de pariuri, fiind

urmate la scurt timp de inculpat și tatăl acestuia, respectiv martorul A.I.

După circa două

minute, cele două părți vătămate menționate au revenit în incinta agenției,

fiind urmate la circa un minut de inculpat și tatăl său.

În acest context,

inculpatul le-a adresat injurii, le-a amenințat și le-a provocat pe părțile

vătămate, precum și pe martorul T.C. și pe partea vătămată G.M., sosiți între

timp în incinta agenției.

Inculpatul a

continuat să aibă o atitudine agresivă încercând de mai multe ori să se

deplaseze spre părțile vătămate pentru a le agresa, însă a fost oprit de

fiecare dată de tatăl său.

Cele trei părți

vătămate și martorul T.C. au intenționat de mai multe ori să părăsească incinta

agenției însă au renunțat ca urmare a atitudinii provocatoare a inculpatului.

În cele din urmă,

inculpatul s-a îndreptat agresiv spre partea vătămată G.M. însă a fost oprit de

martorul A.I., care l-a împins pe inculpat în zona toaletelor.

Părțile vătămate

M.L.M. și I.R., care se aflau în dreptul ușii de acces în agenție, au observat

cele întâmplate și s-au deplasat spre inculpat, împrejurare în care acesta a

exercitat violențe asupra lor, aplicându-le lovituri, în zona toracică, cu

cuțitul aflat în posesia sa.

În aceste

împrejurări, partea vătămată G.M. și martorul A.I. au încercat să-i despartă pe

cei implicați în conflict, moment în care, inculpatul a exercitat violențe și

asupra acestora, înjunghiind-o de trei ori pe partea vătămată și o singură dată

pe martor.

După ce a săvârșit

faptele, inculpatul a părăsit sediul agenției, după care a aruncat cuțitul, în

grădina unui bloc din apropiere.

În urma agresiunii,

victimele au fost internate în cadrul Spitalului Universitar de Urgență, unde

li s-au acordat îngrijiri medicale.

Din concluziile

Raportului de expertiză medico-legală nr. A1/3627/2012, a rezultat că I.R.

prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovirea cu corp

înțepător tip cuțit, la data de 24 martie 2012, care necesită pentru vindecare

25 - 30 zile de îngrijiri medicale și care au pus în pericol viața victimei.

Din concluziile

Raportului de expertiză medico-legală nr. A1/3624/2012 a rezultat că partea

vătămată G.M. prezintă leziuni traumatice (două plăgi înjunghiate coapsa

dreapta și o plagă regiunea fesieră dreapta) care au putut fi produse prin

lovirea repetată cu corp înțepător tăietor la data de 24 martie 2012 și care

necesită pentru vindecare 16 - 18 zile de îngrijiri medicale.

Din concluziile

Raportului de expertiză medico-legală nr. Al/3625/2012 a rezultat că martorul

A.I. prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce prin acțiunea unui corp

tăietor/înțepător, pot data din 24 martie 2012, și necesită pentru vindecare 12

- 14 zile de îngrijiri medicale.

Judecătorul fondului

a concluzionat că, în drept, faptele săvârșite de inculpatul A.L.M. - așa cum

au fost descrie mai sus (constând în aceea că în data de 24 martie 2012, în

jurul orelor 18:30, inculpatul A.L.M., în timp ce se afla în incinta agenției

de pariuri sportive Super Bet din București, str. B., sectorul 5, în urma unui

conflict spontan cu partea vătămată I.R., cu un cuțit, a exercitat acte de

violență asupra acestuia și asupra părților vătămate, M.L.M. și G.M., precum și

asupra martorului A.I. provocându-le multiple plăgi înjunghiate, cu intenția de

a le suprima viața) - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor, de

tentativă de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art.

20 C. pen. raportat la art. 174 - 175 lit. c) și i - 176 lit. b) C. pen. și

port fără drept de armă albă prevăzută și pedepsită de art. 2, alin. (1), pct.

1 din Legea nr. 61/1991 republicată, pentru care acesta a fost condamnat.

Tribunalul a reținut

această situație de fapt având în vedere materialul probator administrat în

cauză din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea

faptelor deduse judecății.

Astfel, partea

vătămată M.L.M. a declarat că în data de 24 martie 2012, se afla în incinta

agenției de pariuri, moment în care a observat că la fața locului au apărut un

bărbat poreclit „O." (martorul A.I.) și fiul acestuia (inculpatul A.L.M.).

Cei doi s-au așezat la a doua masă din agenție. La scurt timp a auzit cum

inculpatul s-a adresat părții vătămate I.R. spunându-i „Ce mă, n-ai loc la

masă?". Imediat, inculpatul l-a prins cu mâna de față și l-a înjurat pe

I.R., care stătea la prima masă din sală. Partea vătămată s-a dat înapoi, iar

inculpatul a scos un cuțit cu o lamă lată de circa trei cm și lungă de circa 10

cm. I.R. a ridicat un scaun pentru a se apăra. În acest moment a intervenit și

i-a spus inculpatului să înceteze. Martorul A.I. a intervenit între inculpat și

I.R. după care inculpatul și tatăl său au ieșit afară din sală. Între timp el a

apelat-o pe partea vătămată G.M., cumnatul său, și i-a cerut să vină la

agenție. La un interval de circa 2 - 3 minute după incident, inculpatul și

tatăl său au revenit în sală și au început să-i înjure. Între timp a ajuns și

G.M., care le-a cerut celor doi să înceteze cu injuriile. În toată perioada

inculpatul îi amenința că îi taie. Inculpatul a scos cuțitul, moment în care

I.R. a mers la el pentru a-l da afară. A văzut cum inculpatul l-a înjunghiat pe

I.R. în zona pieptului. El și G.M. au intervenit, dar martorul A.I. s-a așezat

în fața inculpatului. În momentul în care încercau să-i despartă, a văzut că

inculpatul l-a înjunghiat pe G.M. în zona piciorului. Inculpatul a strigat că

îi va tăia, iar ei s-au dat la o parte și inculpatul și tatăl său au ieșit

afară. După incident partea vătămată a observat că era înjunghiată în zona

toracelui. Partea vătămată a mai precizat că martorul A.I. nu avea cuțit asupra

sa și nu a observat ca acesta să fi lovit pe vreunul dintre ei.

Declarațiile părții

vătămate M.L.M. s-au coroborat cu declarațiile părții vătămate I.R. care a

arătat că, în data de 24 martie 2012, s-a deplasat singur la agenția Super Bet

unde așezat la prima masă din dreapta intrării.

Partea vătămată a mai

arătat că în timp ce completa niște bilete a simțit cum inculpatul a lovit

scaunul pe care stătea. A întors capul și l-a întrebat de ce a lovit scaunul.

Inculpatul i-a „băgat" mâna în față fără a-i spune alte cuvinte. S-a

ridicat de pe scaun cu intenția de a riposta, moment în care s-au ridicat și

inculpatul și tatăl acestuia. Nu a apucat să riposteze deoarece inculpatul a

scos un briceag și l-a îndreptat spre el. Martorul A.I. a intervenit și a

încercat să-l calmeze pe inculpat, iar părții vătămate i-a spus să plece

deoarece riscă să fie înjunghiat. în acel moment a intervenit și partea

vătămată M.L.M. care a încercat să-l țină pe inculpat. Acesta din urmă a

ripostat și l-a lovit cu pumnul în față. A intervenit și martorul A.I. pentru

a-i despărți, după care cele două părți vătămate au ieșit afară. În aceste

împrejurări inculpatul i-a amenințat cu moartea și le-a adresat injurii.

Partea vătămată a mai

arătat că împreună cu M.L.M. a intrat în magazinul de lângă agenție și au rămas

circa 2 - 3 minute. A văzut din magazin cum inculpatul și tatăl său au ieșit

din agenție și au mers în stația de autobuz. În momentul în care în stație a

ajuns un autobuz a crezut că inculpatul va pleca motiv pentru care au revenit

în agenție. De aici a văzut că agresorul nu plecase ci a traversat strada și a

revenit în agenție. Inculpatul a început să-i înjure și să-i amenințe, iar

tatăl său le spunea să plece.

Partea vătămată a

susținut că el nu le-a adresat injurii celor doi ci doar i-a cerut lui A.I.

să-l ia pe fiul său și să plece. Între timp în agenție au intrat partea

vătămată G.M. și martorul T.C. Cei doi au intervenit în discuție și i-au cerut

inculpatului să se calmeze, iar martorului A.I. să-l ia și să plece din sala de

jocuri. În toată perioada inculpatul A.L.M. le-a adresat injurii și amenințări

cu moartea. A văzut că inculpatul ținea în mâneca de la mâna dreaptă cuțitul cu

care anterior îl amenințase. De mai multe ori au vrut să plece însă inculpatul

continua să-i amenințe și să-i provoace. În cele din urmă partea vătămată

împreună cu partea vătămată M.L.M. și cu martorul T.C. s-au deplasat spre

ieșire pentru a pleca, iar partea vătămată G.M. a rămas în urmă și a continuat

discuția.

În sfârșit partea

vătămată a arătat că, a l-a auzit pe inculpat adresându-i injurii părții

vătămate pe G.M. („Țin minte că A.L. s-a îndreptat cu cuțitul spre G.M. În

momentul acela, eu și M. am fugit spre A.L. M. I-a lovit pe A.L. cu pumnul în

față după care i-am aplicat și eu o lovitură în zona capului. Nu știu dacă G.M.

I-a lovit pe A.L. …„ „Nu am simțit momentul în care am fost înjunghiat de către

A.L. și nu am văzut când i-a înjunghiat pe ceilalți prieteni ai mei. După ce

l-am lovit pe A.L., G.M. m-a împins și mi-a spus să plec, întrucât am fost

înjunghiat.. în nici un moment A.L. nu a căzut la pământ").

Declarațiile celor

două părți vătămate menționate mai sus s-au coroborat cu declarațiile părții

vătămate G.M. care a arătat că în data de 24 martie 2012, în jurul orei 18:45,

se afla în apropiere de casă, moment în care a fost sunat de M.L.M., cumnatul

său. Acesta din urmă i-a spus că s-a certat cu cineva în agenția de pariuri

Super Bet și i-a cerut să vină în acel loc. Când a intrat în agenție i-a văzut

pe părțile vătămate M.L.M. și pe I.R. stând în picioare. La masa a doua i-a

văzut pe martorul A.I., zis „O." și pe fiul acestuia. Inculpatul le înjura

pe cele două părți vătămate, iar el i-a cerut lui „O." să-i spună fiului

său să înceteze.

Partea vătămată a mai

arătat că între părțile vătămate M.L.M. și I.R., pe de o parte, și inculpat, pe

de altă parte, a izbucnit un conflict, în cursul căruia, împreună cu tatăl

inculpatului au intervenit pentru a despărți părțile („Eu și cu O. am intrat

între ei pentru a-i despărți și i-am împins pe R. și L. În acel moment, i-am

văzut pe aceștia doi plini de sânge, când am observat că și eu sunt tăiat la

piciorul drept. Atunci m-am uitat la băiatul lui O. și l-am văzut pe acesta cu

un cuțit în mână.")

În sfârșit, partea

vătămată a arătat că martorul A.I. nu i-a agresat pe vreunul dintre ei.

Declarațiile părților

vătămate s-au coroborat cu declarațiile martorilor C.M., T.C., A.I., I.M. A. și

G.S.V.

Astfel, martorul C.M.

a arătat că inculpatul a lovit cu piciorul scaunul unui băiat de la o altă masă

(partea vătămată I.R.) moment în care a izbucnit un conflict verbal care a

durat câteva minute. Inculpatul și tatăl său au ieșit din agenție și au revenit

după câteva minute. Aceștia s-au așezat la o masă și au început să se ia din

nou de cei doi tineri. Între timp, în sală și-au făcut apariția încă doi băieți

(partea vătămată G.M. și martorul T.C.), cunoștințe ale celor doi tineri.

Inculpatul le-a reproșat tinerilor că au chemat „întăriri". Aceștia i-au

răspuns că au venit să mențină liniștea, iar nu să se bată. Martorul a susținut

că a auzit o persoană din sală spunând că inculpatul are obiceiul să poarte

cuțit. Întrucât inculpatul continua să-i înjure și să-i amenințe cei doi

tineri, împreună cu ceilalți doi care veniseră ulterior, au mers la masa

inculpatului și s-a iscat o îmbulzeală în care s-au lovit reciproc. A văzut că

trei dintre tineri prezentau urme de sânge pe haine și a auzit când au declarat

că au fost înjunghiați de către inculpat. A susținut că nu a văzut cuțitul

deoarece totul s-a petrecut foarte repede și încerca să plece pentru a nu fi

prins în încăierare.

Martorul a mai arătat

că la primul conflict inculpatul și partea vătămată I.R. s-au înjurat reciproc

și s-au îmbrâncit și că l-a tras spre baie pe inculpat apucându-l de gât și i-a

spus să se liniștească.

Martorul l-a

recunoscut pe inculpatul A.L.M. din planșă fotografică.

Martorul T.C. a

arătat că în data de 24 martie 2012, se afla la scara blocului împreună cu

partea vătămată G.M., moment în care acesta din urmă a fost apelat de către

partea vătămată M.L.M. care i-a spus că inculpatul l-a înjurat și s-a luat de

el în agenția Super Bet. Au plecat amândoi spre agenție, iar când a ajuns a

văzut că inculpatul și martorul A.I. stăteau la o masă, iar părțile vătămate

M.L. și I.R. stăteau la altă masă. A observat cum martorul A.I. încerca să-l

calmeze pe fiul său. În momentul în care G.M. le-a întrebat pe părțile vătămate

ce s-a întâmplat, inculpatul a început să devină violent și le-a adresat

injurii și amenințări. Inculpatul le-a reproșat că „au venit la

intervenție" și le spunea că lui nu îi este frică. Partea vătămată G.M.

i-a cerut martorului A.I. să-l calmeze pe inculpat, iar acesta îl ținea în

momentele în care încerca să se ridice de pe scaun.

Partea vătămată a mai

arătat că, nu a văzut ca inculpatul să aibă un cuțit în mână deși acesta

amenința că îi va tăia cu cuțitul. („La un moment dat, A.L. s-a ridicat în

picioare și a vrut să vină spre noi însă a fost ținut de tatăl său. Am văzut

cum I.R. și M.L. au fugit spre A.L. și a pornit o încăierare. N.O. încerca să-l

țină pe fiul său. Nu am văzut să lovească vreo persoană. .. Am văzut că G.M. a

mers spre acel grup cu intenția de a-i despărți. Nu l-a lovit pe A.L., ci s-a

pus cu spatele în fața lui pentru a-i îndepărta pe prietenii mei.")

În sfârșit, martorul

a arătat că nu a văzut momentul în care victimele au fost înjunghiate,

susținând că l-a văzut pe inculpat aruncând un cuțit (briceag cu lama

rabatabilă și mâner de culoare maron închis) în grădina unui bloc din

apropiere, ce a fost ridicat de organele de poliție.

Martorul l-a

recunoscut din planșă fotografică pe inculpat.

Martorul A.I. a

arătat că în data de 24 martie 3012, se afla în agenția Super Bet pentru a

completa un bilet de pariuri. A observat când inculpatul a lovit cu piciorul,

intenționat, scaunul unuia dintre tinerii de la masa alăturată după care au

început să-și aducă amenințări reciproc. Tatăl inculpatului a intervenit și i-a

potolit după care l-a luat pe inculpat și au ieșit din sală. Ceilalți băieți au

rămas la masele lor. La circa cinci minute, inculpatul și tatăl său au revenit

în sala de pariuri și a reînceput scandalul luându-se din nou la ceartă. în

acest timp, în sală au mai venit doi băieți, B. (partea vătămată G.M.) și T.

(martorul T.C.), prieteni cu cei doi tineri.

Martorul a mai arătat

că, părțile au continuat să se amenințe reciproc după care s-au îndreptat către

colțul din dreapta al sălii. Încăierarea a durat circa 2 - 3 minute și nu a

văzut ce s-a întâmplat. După ce s-a terminat încăierarea a văzut că trei dintre

tineri erau înjunghiați și au specificat că fuseseră tăiați de inculpat.

În sfârșit, martorul

a mai arătat că în timpul primului conflict o persoană din sală a spus că

inculpatul umblă cu cuțit la el.

Martora I.M.A.

angajat al agenției de pariuri, a arătat că făcea monetarul moment în care în

sală a auzit strigăte și înjurături. A privit în acea direcție și a văzut că

inculpatul „se înjura" cu un tânăr (partea vătămată I.R.) care stătea la

prima masă din agenție. Inculpatul a vrut să o bată pe partea vătămată însă a

fost oprit de tatăl său. A auzit când partea vătămată i-a zis inculpatului

„Dacă vrei să ne batem, te bat cu tot cu cuțit!" Colega sa le-a cerut

celor doi tineri să iasă afară, moment în care majoritatea persoanelor au

părăsit incinta. La scurt timp, în sală a revenit inculpatul cu tatăl său fiind

urmat de partea vătămată care era însoțită de trei prieteni. Aceștia au început

să se înjure, iar unul dintre ei i-a spus inculpatului să stea în banca lui,

însă acesta l-a înjurat.

Martora a mai arătat

că a văzut cele două grupuri s-au încăierat și imediat tatăl inculpatului a

strigat că a fost tăiat și au ieșit cu toții afară.

Martora G.S.V.,

angajat al agenției, a arătat că, în timp ce făcea monetarul, în sală a auzit

strigăte și înjurături. („Privind în sală am văzut că un tânăr (inc. A.L.M.)

care se afla la masa nr. 2, împreună cu tatăl său (martorul A.I.), se certau cu

un alt tânăr (I.R.) care se afla la masa nr. 1 din partea dreaptă cum se intră

în sală. Am observat că bărbatul de la masa nr. 2 l-a ținut pe fiul său să nu

sară la bătaie. Văzând acestea am strigat la ei și le-am zis să iasă afară.

Aceștia au ieșit afară și auzeam cum se certau în stradă. La scurt timp în sală

s-au întors cei doi, tată și fiu, așezându-se iarăși la masa nr. 2. După

aceștia a intrat și tânărul de la masa 1 cu un prieten de-al său pe care îl

cunosc sub numele de M. și alți doi prieteni. La scurt timp tânărul de la masa

nr. 2 a început iarăși să se înjure cu tânărul de la masa nr. 1 și prietenii

săi. Tatăl tânărului de la masa 2 a încercat iarăși să-l liniștească pe fiul

său însă nu a reușit. Acesta a continuat să înjure. Imediat a început o

îmbulzeală între cele două grupuri, aceștia înghesuindu-se în peretele unde se

află panourile de informații. Văzând aceasta, am strigat la M. să se potolească

toți, altfel apăs butonul de panică și chem poliția. Imediat însă l-am auzit pe

tatăl tânărului de la masa nr. 2 strigând „Băi, m-ai tăiat!" Atunci toată

lumea a început să iasă afară.")

A reținut instanța de

fond că probele la care s-a făcut referire mai sus s-au coroborat cu mențiunile

din procesul-verbal de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de

supraveghere din agenție și cu mențiunile consemnate în încheierea de ședință

din data de 6 februarie 2013, cu ocazia vizionării acelorași înregistrări

video.

În contextul probator

analizat mai sus, Tribunalul a înlăturat, ca nesincere, atât susținerile

inculpatului, cât și cele ale martorului A.I., potrivit cărora faptele au fost

săvârșite ca urmare a provocării părților vătămate care au exercitat, inițial,

violențe asupra sa.

S-a arătat de către

judecătorul fondului că, în speță, nu sunt întrunite cerințele legale pentru a

se reține scuza provocării, solicitarea inculpatului de aplicarea prevederilor

art. 73 lit. b) C. pen. fiind neîntemeiată, în condițiile în care din întregul

material probator a rezultat că inculpatul a fost inițiatorul conflictului,

provocându-le constant pe victime, conflict pe care l-a perpetuat.

Astfel, inculpatul a

fost cel care le-a agresat inițial pe cele două părți vătămate, le-a amenințat,

iar apoi le-a provocat să-l atace, tot el fiind cel care a sărit la bătaie,

fiind oprit cu greu de martorul A.I.

Chiar dacă s-ar

reține existența unui act provocator săvârșit de victime, în cauză nu ar fi

incidente dispozițiile legale menționate, atâta timp cât, un asemenea act a

fost precedat de provocarea din partea inculpatului care a manifestat conduita

agresivă la care s-a făcut referire mai sus, un act putând fi caracterizat ca

provocator numai dacă nu constituie o urmare a propriei conduite a

inculpatului.

Din fișa de cazier

judiciar a inculpatului, Tribunalul a reținut că prin Sentința nr. 1141 din 29

septembrie 2006 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin Decizia penală

nr. 473 din 23 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel București, inculpatul a

fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de tentativă la tâlhărie, fiind arestat la data de 6 aprilie 2006

și liberat condiționat la 20 iulie 2010, având un rest rămas neexecutat de 409

zile.

Prin aceeași

sentință, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de doi ani

închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1154/2003 care s-a cumulat cu

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În raport cu această

condamnare, s-a reținut că inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății în

stare de recidivă postexecutorie, Tribunalul făcând aplicarea prevederilor art.

37 lit. b) C. pen.

La individualizarea

pedepsei, judecătorul fondului a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.

pen., respectiv gradul de pericol social și modalitatea concretă de săvârșire a

faptelor, precum și persoana inculpatului, care suferă de tulburare de

personalitate antisocială, care beneficiază, în mod limitat, de resursele

interne necesare urmăririi și menținerii unui traseu pro-social, care este

recidivist, manifestând perseverență infracțională și care a avut o atitudine

parțial sinceră pe parcursul procesului penal.

În raport cu

criteriile arătate, Tribunalul s-a orientat la o pedeapsă de 9 ani închisoare

și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat și deosebit

de grav și la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

port fără drept de armă albă.

În raport cu gradul

de pericol social al faptelor comise, Tribunalul a apreciat că în favoarea

inculpatului nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuate, solicitarea sa

sub acest aspect fiind neîntemeiată.

Având în vedere că

faptele comise de inculpat se află în concurs real, Tribunalul a făcut

aplicarea prevederilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. a) și 35 alin. (1) C. pen.

și a procedat la contopirea pedepselor, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa

cea mai grea, respectiv 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., apreciind că această

pedeapsă este de natură a asigura atingerea scopului preventiv prev. de art. 52

C. pen.

Procedând la

soluționarea laturii civile a cauzei, Tribunalul a reținut următoarele:

În situația părții

civile I.R., Tribunalul a apreciat că daunele materiale solicitate nu au fost

probate, iar daunele morale sunt întemeiate, în cuantumul sumei de 20.000 RON,

această sumă fiind rezonabilă și de natură a asigura o justă reparație a

prejudiciului moral suferit.

În situația părții

civile Spitalul Universitar de Urgență București, tribunalul, ținând cont de

înscrisurile aflate la dosar, Tribunalul a apreciat că despăgubirile civile

solicitate sunt întemeiate în integralitatea lor.

În consecință,

constatând în cauză, sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a

inculpatului, Tribunalul - în baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen.

combinat cu art. 1357 C. civ. - a dispus obligarea inculpatului la plata

sumelor la care s-a făcut referire mai sus către părțile civile, cu titlu de

despăgubiri civile.

Totodată, Tribunalul

a luat act că părțile vătămate M.L.M. și G.M. nu s-au constituit părți civile

în cauză.

Împotriva acestei

hotărâri, în termenul legal, a formulat apel inculpatul A.L.M., criticând-o sub

aspectul nelegalității și netemeiniciei, considerând soluția instanței de fond

greșită, astfel după cum urmează:

- greșita încadrare

juridică dată faptei, în condițiile în care reținerea dispozițiilor art. 175

lit. c) C. pen. raportat la lovirea martorului A.I. și a părții vătămate G.M.

s-a făcut formal, fără ca aceștia să fie răniți în zone vitale, de natură a

atrage calificarea juridică astfel criticată; în concluzie s-a solicitat

schimbarea încadrării juridice în cea prev. de art. 181 alin. (1) și art. 181

alin. (1

1

) C. pen.;

- soluția instanței

de fond este greșită și prin aceea că nu s-a reținut circumstanța atenuantă

legală prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probele administrate

a rezultat că inculpatul a fost provocat inițial de partea vătămată;

- reindividualizarea

pedepsei, prin reținerea circumstanțelor atenuante.

Curtea de Apel

București, secția I penală prin Decizia penală nr. 291 din 19 noiembrie 2013 a

admis apelul declarat de inculpatul A.L.M. și drept consecință, rejudecând, a

dispus:

A desființat, în

parte Sentința penală nr. 272 din 5 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală:

A respins cererea de

schimbare a încadrării juridice din cea prevăzută de art. 20 raportat la art.

174 - 175 lit. c) și i) și art. 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen. în cea prevăzută de art. 181 alin. (1

1

) C. pen., ca

nefondată.

A descontopit

pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., în pedepse componente, astfel:

- 9 ani închisoare și

pedeapsa complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen.

- 1 an închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr.

61/1991 republicată cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 20

raportat la art. 174 - 175 lit. c) și i) și art. 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea

art. 73 lit. b) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul

A.L.M. la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 luni închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a

și b) C. pen. pe timp de 3 ani.

În baza art. 33 lit.

a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit

pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea,

respectiv pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 luni închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a

și b) C. pen. pe timp de 3 ani.

A făcut aplicarea

art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., a computat prevenția de la 25 martie 2012 la zi.

În baza art. 350 C.

proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 14

raportat la art. 346 C. proc. pen. combinat cu art. 1357 C. civ., a obligat pe

inculpat la plata sumei de 10.000 (zece mii) RON către partea civilă I.R.,

reprezentând daune morale cu titlu de despăgubiri civile.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță de control judiciar a reținut următoarele:

Potrivit art. 174 -

175 alin. (1), lit. c) C. pen., omorul săvârșit asupra soțului sau unei rude

apropiate constituie infracțiunea de omor calificat și se pedepsește cu

închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.

Din analiza

coroborată a întregului material probator, rezultă că inculpatul a acționat cu

intenția indirectă de a produce moartea persoanelor pe care le-a agresat, având

în vedere că sunt mai multe părți vătămate lovite și agresate cu aceeași

ocazie, iar încadrarea juridică trebuie raportată și la obiectul pe care l-a

folosit (cuțit - obiect de natură să producă moartea unei persoane), leziunile

și zonele în care au fost lovite celelalte două părți vătămate, astfel că acest

motiv de apel a fost apreciat ca nefondat și respins ca atare.

Potrivit art. 73 alin.

(1), lit. b) C. pen., constituie circumstanțe atenuante și se raportează la

condițiile prevăzute de art. 76 C. pen., săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea

unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea

persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității

persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Analizând actele și

lucrările dosarului, cât și probele administrate în această fază procesuală,

respectiv declarația părții vătămate M.L.M., care și-a menținut toate

declarațiile anterioare, cât și revizionarea casetelor privind înregistrările

momentului incidentului de la locul săvârșirii infracțiunii, Curtea a constatat

apelul inculpatului ca întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Din examinarea

desfășurării evenimentului s-a reținut că, într-adevăr, inculpatul a acționat

sub imperiul unei puternice emoții provocată de conduita părții vătămate,

astfel că instanța a reținut în favoarea acestuia dispozițiile art. 73 lit. b)

C. pen. aplicându-i o pedeapsă în condițiile prev. de art. 76 alin. (1), lit.

a) C. pen.

Cu privire la

reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen.,

constând în aceea că inculpatul are familie și un copil minor în întreținere,

Curtea a reținut că față de dispozițiile art. 72 C. pen., prin reținerea

circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.,

pedeapsa ce urmează a se aplica apare ca fiind suficientă pentru a îndeplini

scopul acesteia, astfel cum este definit de art. 52 C. pen.

În ceea ce privește

soluționarea laturii civile, Curtea analizând din oficiu soluția atacată, a

apreciat că se impune reformarea hotărârii și pe acest aspect, ca o consecință

a rezolvării laturii penale, prin reținerea circumstanței atenuante a

provocării inculpatului de către partea civilă I.R.

Astfel, Curtea a

constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile

delictuale, că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, dar nu a

dovedit pretențiile materiale, iar instanța de fond a obligat pe inculpat la

plata sumei de 20.000 RON, reprezentând daune morale.

Pentru cele

menționate mai sus (pe latură penală), Curtea a apreciat că acordarea de daune

morale este întemeiată, însă având în vedere și provocarea venită din partea

numitului I.R., se impune reducerea cuantumului despăgubirilor civile, pentru

ca suma stabilită să fie rezonabilă și de natură a asigura o justă reparație a

prejudiciului moral suferit, dar potrivit gradului de participație la

săvârșirea infracțiunii.

Împotriva acestei din

urmă decizii, în termen legal a declarat recurs inculpatul A.L.M.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12

decembrie 2013.

La termenul de

judecată din 11 aprilie 2014 inculpatul aflat în stare de arest, în prezența

apărătorului desemnat din oficiu și-a manifestat voința de a-și retrage

recursul.

Față de această

împrejurare, concluziile apărătorului inculpatului și ale reprezentantului

parchetului au fost în sensul de a se lua act de manifestarea de voință

exprimată.

Astfel fiind, având

în vedere dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea

în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru

modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții

procesual penale - potrivit cărora recursurile în curs de judecată la data

intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost

supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și

se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs -, în temeiul

dispozițiilor art. 385

4

alin. (2) raportat la art. 369 alin. (1) C.

proc. pen. anterior Înalta Curte va lua act de retragerea recursului declarat

de inculpat.

Va obliga recurentul

inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea

recursului declarat de inculpatul A.L.M. împotriva Deciziei penale nr. 291 din

19 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 aprilie 2014.

Procesat de GGC - LM