ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3618/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3618/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
Sentința penală nr. 56 din 16 iunie 2010, Curtea de Apel Suceava, în baza art.
278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată
plângerea petentului N.V. împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale
din 12 noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care
a menținut-o.
Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a
reținut că petentul a formulat plângere împotriva rezoluției menționate, prin
care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procurorul B.L., din
Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru infracțiunea prev. de art. 246
C. pen., solicitând, în esență, desființarea rezoluției și începerea urmăririi
penale față de acesta.
Petentul susține că a fost trimis în mod
abuziv în judecată de intimatul procuror pentru infracțiunea de omor, deși
autoarea faptei este concubina sa, M.A.
Examinând rezoluția, Curtea de Apel Suceava a
motivat că intimatul B.L. a instrumentat o cauză penală, trimițându-l în
judecată pe petent pentru infracțiunea de omor. Referitor la M.A., concubina
petentului, procurorul a dispus în cauza respectivă neînceperea urmăririi
penale, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracțiunea de omor.
S-a reținut că în cauză nu există indicii cu
privire la reaua-credință a procurorul care a instrumentat cauza și, prin
urmare, în mod corect, față de acesta s-a dispus neînceperea urmăririi penale,
cu motivarea că fapta nu există.
Împotriva sentinței a declarat recurs
petentul care, în esență, solicită casarea acesteia, desființarea Rezoluției
nr. 141/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și începerea
urmăririi penale împotriva procurorului B.L. pentru infracțiunea de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen., întrucât l-a
trimis în judecată pe nedrept, nefiind vinovat de comiterea infracțiunii de
omor, pentru care este condamnat în prezent la 18 ani închisoare.
În recursul scris susține că a recunoscut
faptul de a fi lovit victima, care însă a decedat ca urmare a loviturilor
aplicate de către concubina sa, M.A.
Recursul nu este fondat.
Instanța fondului a motivat corect că în
cauză nu există indicii temeinice care să conducă la presupunerea rezonabilă că
intimatul procuror B.L. ar fi procedat cu rea-credință la efectuarea actelor de
urmărire penală și trimiterea în judecată a petentului.
Având în vedere și dispozițiile art. 129 din
Constituție, potrivit cărora hotărârile judecătorești se îndreaptă prin
exercitarea căilor de atac, petentul are posibilitatea de a cere îndreptarea
unei eventuale erori în această modalitate.
Prin urmare, în baza art. 385
15
lit. b) din C. proc. pen., Curtea va respinge recursul ca nefondat și îl va
obliga pe petent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
petiționarul N.V. împotriva Sentinței penale nr. 56 din 16 iunie 2010 a Curții
de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul-petiționar la plata sumei
de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15
octombrie 2010.
Procesat
de GGC - AZ