ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2951/2012

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din

13 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 3796/121/2012 printre altele,

Curtea de Apel Galați – secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen., a menținut

starea de arest a inculpatului A.M.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că arestarea preventivă este legală iar

temeiurile prevăzute de art. 143 C. proc. pen., combinat cu art. 148 lit. f) C.

proc. pen., care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate

a inculpatului.

Împotriva acestei

încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.M.

Inculpatul, prin

apărător, a pus concluzii de admitere a recursului, solicitând în principal

casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea

sa în stare de libertate.

În subsidiar, a

solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu

părăsi țara sau localitatea.

Analizând legalitatea

și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate,

cât și din oficiu, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen. sub

toate celelalte aspecte, Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat

nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată

că prin rechizitoriul nr. 176/P/2012 întocmit de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Galați și înregistrat la Tribunalul Galați sub nr. 3796/121/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A.M.

pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzute de

dispozițiilor art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1)

lit. i) C. pen.

S-a reținut, în

esență, prin actul de sesizare mai sus menționat, faptul că la data de 15

februarie 2012, în loc public și pe fondul unui conflict, inculpatul mai sus

menționat a aplicat părții vătămate F.C.M. o lovitură cu corp înțepător tăietor

(țăpoi) în zona claviculară stângă producându-i o plagă înțepat tăiată

subclaviculară stângă penetrantă toracic, cu plagă asfixiantă a venei subclavie

stângă, cu plagă pulmonară lob superior stâng și hemopneumotorax stâng

compresiv-leziuni ce au pus în primejdie viața acesteia.

Anterior începerii

cercetării judecătorești în prezenta cauză, inculpatul A.M., asistat de

apărător, a declarat că își asumă în totalitate situația faptică reținută în

sarcina sa prin actul de sesizare al instanței (însă cu anumite nuanțări care

pot atrage o schimbare de încadrare juridică în infracțiunea prevăzută de art. 181

C. pen.) înțelegând să recurgă la procedura prevăzută de art. 320

1

C.

proc. pen. cu referire la dispozițiile art. 320 alin. (6) C. proc. pen.; în

acest sens inculpatul a fost audiat - fila 19 dosar - judecata urmând a avea

loc, în privința laturii penale a cauzei, în baza probelor administrate în faza

urmăririi penale.

Prin

sentința penală nr. 366 din 28 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați în

dosarul nr. 3796/121/2012, a respins, ca fiind nefondată, cererea inculpatului A.M.

privind schimbarea încadrării juridice a faptei penale deduse judecății din

tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 175 alin. (1) lit.

i) C. pen. în infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin.

(2) C. pen.

În baza art.

20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 175 alin.

(1) lit. i) C. pen. și aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

și a art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) și a art. 76

alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul A.M. la pedeapsa închisorii în

cuantum de 4 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru

săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat (faptă comisă la 15

februarie 2012).

În

conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului

mai sus menționat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul dispozițiilor art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a

inculpatului A.M. și, în conformitate cu art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa

închisorii aplicată acestuia perioada executată în stare de reținere și arest

preventiv începând cu data de 14 martie 2012 la zi.

În baza art.

14 C. proc. pen. raportat la dispozițiile art. 998 și următoarele C. civ. a

fost obligat inculpatul A.M. către partea civilă F.C.M. la plata sumei de 3000

lei cu titlu de daune morale; respinge, ca fiind nedovedite, pretențiile civile

în sumă de 2000 lei, formulate cu titlu de daune materiale de către partea

civilă F.C.M.

S-a

constatat că Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați nu

a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art.

7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat

după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului

genetic în S.N.D.G.J.

În

temeiul dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea

specială a obiectului tăietor înțepător (țăpoi), folosit de inculpat la

săvârșirea infracțiunii.

În baza art.

109 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus ca mijloacele materiale de probă

ridicate cu ocazia cercetărilor (consemnate în procesele verbale de ridicare

obiecte încheiate la 14 martie 2012 și 23 februarie 2012) să fie păstrate la

instanța de judecată până la soluționarea definitivă a cauzei.

În

conformitate cu dispozițiile art. 189 C. proc. pen. onorariul de apărător

desemnat din oficiu în cauză în privința inculpatului - 200 lei - s-a dispus a

fi avansat Baroului Galați din fondul Ministerului Justiției (av. P.B.).

În

temeiul dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat

inculpatul la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 900 lei, sumă

înglobând și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Împotriva acestei

sentinței Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul A.M. au

declarat apel, fixându-se termen pentru judecarea căii de atac la 6 noiembrie

2012.

Procedând la

verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a

apelantului inculpat se constată că în mod corect Curtea de Apel Galați a

apreciat ca legală și temeinică această măsură.

La dosar există

indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a

comis fapta reținută în sarcina sa, fiind astfel incidente dispozițiile art. 143

C. proc. pen.

Și condițiile

prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite în cauză cumulativ

în sensul că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede

pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în

libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în

condițiile în care acest pericol rezultă din natura și gravitatea presupusei

fapte reținută în sarcina inculpatului.

În jurisprudența sa,

C.E.D.O. a expus patru motive fundamentale, acceptabile pentru arestarea și

menținerea acestei măsuri față de un inculpat suspectat că a comis o

infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă, riscul ca acuzatul odată pus în

libertate să împiedice aplicarea justiției, riscul să comită noi infracțiuni

sau să tulbure ordinea publică.

Înalta Curte constată

în speță este îndeplinită cel puțin una din aceste condiții, respectiv aceea că

există pericolul ca acuzatul să fugă și să se sustragă de la judecată și de la

eventuala executare a pedepsei, din actele existente la dosar rezultând că

Penitenciarul Brăila a comunicat că inculpatul prezintă un risc sporit de

evadare, fiind transferat la Penitenciarul Bacău.

Faptul că în cauză a

intervenit o hotărâre de condamnare chiar nedefinitivă face necesară în

continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a

procesului penal.

În ceea ce privește

înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi

localitatea sau țara, prevăzută de art. 145 și art. 145

1

C. proc.

pen., potrivit prevederilor art. 139 alin. (1) C. proc. pen. măsura preventivă

luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile

care au determinat luarea măsurii.

Ori, așa cum a

reținut și prima instanță, temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestului

preventiv nu s-a schimbat, subzistând și în prezent astfel încât nu se poate

dispune nici revocarea măsurii arestului preventiv a inculpatului și nici

înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi

localitatea sau țara.

Față de

considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării

preventive față de inculpat pronunțată de Curtea de Apel Galați este legală și

temeinică, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul A.M. împotriva încheierii din 13 septembrie 2012 a Curții de Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 3796/121/2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21

septembrie 2012.