ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5161/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5161/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta S.C. T.
S.R.L. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale și Guvernul României, pentru a se constata dreptul său de a beneficia de
despăgubiri, în conformitate cu Legea nr. 381/2002, pentru prejudiciile
materiale suferite în urma secetei excesive din anul agricol 2008 - 2009 la
culturile de toamnă, de grâu și rapiță; pentru a fi obligat pârâtul Ministerul
Agriculturii să sesizeze Guvernul României cu privire la starea de calamitate
naturală și să îndeplinească toate celelalte obligații administrative prevăzute
de lege și de Ordinul nr. 419/2002, în vederea acordării efective a
despăgubirilor și pentru ca acesta să înainteze proiectul de hotărâre
Guvernului, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub
sancțiunea de daune de 5.000 RON pe zi întârziere; pentru obligarea pârâtului
Guvernul României să adopte o hotărâre de declarare a stării de calamitate, sub
sancțiunea de daune; pentru obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii să
verifice, să aprobe și să transmită direcțiilor agricole sumele necesare pentru
acordarea de despăgubiri pentru pagubele suferite ca urmare a secetei excesive
din anul agricol 2008 - 2009, pentru obligarea pârâților să achite suma de
126.176,38 RON, reprezentând despăgubiri, pentru a se stabili un termen de
plată cât mai scurt și rezonabil pentru plata despăgubirilor, precum și pentru
obligarea pârâților la daune în cuantum de 5.000 RON pentru fiecare zi de
întârziere peste termenul stabilit de instanță, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul Guvernul
României, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale
pasive pentru o parte din capetele de cerere și excepția lipsei plângerii
administrative prealabile, solicitând respingerea acțiunii pe motiv că nu s-au
întrunit condițiile legale care să permită acordarea de despăgubiri, în
condițiile în care proiectele hotărârilor de guvern trebuie să fie supuse unui
proces de avizare, în cadrul unor termene și proceduri obligatorii, care,
însumate, depășesc termenul solicitat de reclamantă.
Pârâtul Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin întâmpinare, a invocat excepția
inadmisibilității cererii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, excepția
prematurității, excepția lipsei calității sale procesuale pasive pentru o parte
din cererile formulate și excepția inadmisibilității introducerii acțiunii mai
înainte de a se fi adoptat hotărârea prevăzută de Legea nr. 381/2002,
solicitând respingerea acțiunii deoarece prin Adresa din 30 septembrie 2009 a
sesizat Guvernul României cu privire la starea de calamitate intervenită,
solicitându-i să o includă pe agenda de lucru.
Curtea de Apel Iași,
secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 63/CA din 15
martie 2010, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins ca
inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta S.C. T. S.A., în contradictoriu
cu Guvernul României și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale.
Pentru a hotărî
astfel prima instanță a reținut că este inadmisibil capătul de cerere având ca
obiect constatarea dreptului reclamantului de a beneficia de despăgubiri, în
conformitate cu Legea nr. 381/2002, pentru prejudiciile materiale suferite în
urma secetei excesive din anul agricol 2008 - 2009 la culturile de toamnă de
grâu și rapiță, având în vedere că reclamanta are posibilitatea de a solicita
realizarea dreptului.
Referitor la
celelalte capete de cerere Curtea a constatat că reclamanta nu a efectuat
procedura prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, ca o
condiție de exercitare a dreptului la acțiune, a cărei neîndeplinire în
termenul de 30 de zile sau, după caz, de 6 luni, se sancționează cu respingerea
acțiunii, în condițiile în care Legea nr. 381/2002 nu conține norme de
procedură privitoare la raporturile juridice născute din faptul apariției unor
fenomene naturale și boli care generează calamități naturale și nici cu privire
la soluționarea eventualelor litigii născute din aplicarea prevederilor actului
normativ evocat.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. T. S.R.L. Bârlad, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Înainte de a analiza
motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a
fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul
prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit art. 301 C.
proc. civ. "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii,
dacă legea nu dispune altfel”.
De asemenea, conform
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunțată în primă
instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare”.
Din analiza actelor
și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința atacată a
fost comunicată la data de 21 aprilie 2010, iar recursul a fost înregistrat la
data de 14 mai 2010, depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile prevăzut
de textele legale sus citate.
Conform dispozițiilor
art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: "neexercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei”.
Cum în cauză,
recurenta nu a pretins și nici nu a dovedit că a fost împiedicată în
exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința
ei, se va constata că recursul este tardiv formulat și, în temeiul art. 312
alin. (1) C. proc. civ., se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de S.C. T. S.R.L. Bârlad împotriva Sentinței nr. 63/CA din 15 martie
2010 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca
tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2010.