ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3352/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată cu nr. 3475/105 din 09 iunie 200 la Tribunalul Prahova contestatoarea A.M. a chemat în judecată pe intimații C.N.A.D.N.R. SA București, Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună modificarea în parte a hotărârii de stabilire a despăgubirilor din 19 noiembrie 2007, în sensul obligării intimaților să-i acorde despăgubiri în raport de valoarea reală, pentru terenul expropriat, proprietatea sa, situat în comuna G., de 1.426,421 m.p., precum și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, contestatoarea a arătat ca în mod nelegal s-a dispus prin hotărârea sus-menționată, acordarea unor despăgubiri pentru terenul expropriat de 20.280,29 RON, fără să se țină seama de prețul de circulație al terenului în zona, de amplasamentul acestuia, de pagubele ce i se cauzează ca urmare a exproprierii acestui teren care reprezintă singura sursă de hrană a familiei sale. La data de 24 iunie 2008, intimata C.N.A.D.N.R. a formulat o întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, precum și respingerea contestației, atât timp cât s-a procedat în mod corect la evaluarea terenului și la acordarea despăgubirilor, potrivit normelor legale în vigoare, despăgubiri acceptate de către contestatoare.

La data de 02 septembrie 2008 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a respins contestația față de acesta ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă, a unit excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei cu fondul. La data de 14 octombrie 2008, intimata a invocat excepția lipsei de interes a contestatoarei, excepție unită cu fondul. În cauză s-au administrat probe cu acte și o expertiză construcții.

Prin sentința civilă nr. 1747 din 16 octombrie 2009, Tribunalul Prahova a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a contestatoarei, a lipsei de interes a acesteia și pe fond, a admis contestația formulată de contestatoarea A.M., a modificat în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor din 19 noiembrie 2007 în sensul că a obligat pe intimată să achite contestatoarei suma totală de 40,938 RON reprezentând contravaloarea despăgubirilor pentru terenul expropriat de 1.426,421 m.p.

situat în comuna G., județul Prahova, proprietatea contestatoarei, în loc de 20.280,29 RON precum și 850 RON cheltuieli de judecată, reținând următoarele: Conform hotărârii de stabilire a despăgubirilor din 19 noiembrie 2007, procesului-verbal din 22 octombrie 2007, documentației topografice, Memoriului Tehnic depuse la dosar, titlului de proprietate nr. AA/2002, cererii nr. MM/2007, s-a dispus exproprierea și aprobarea acordării de despăgubiri în favoarea contestatoarei pentru exproprierea terenului proprietatea acesteia de 1.426,421 m.p. situat în comuna G., despăgubiri stabilite în baza art. 6 din Legea nr. 198/2004 în valoare totală de 20.280,29 RON despăgubiri cu care contestatoarea ar fi fost de acord.

Potrivit adresei sus-menționate emisă de Banca C., despăgubirile în cuantum de 20.280,29 RON sunt la dispoziția exclusivă a reclamantei încă de la data de 19 decembrie 2007, care poate oricând ridica suma. În cazul în care se trece peste excepțiile invocate, arată că sentința instanței de fond este lovită de nelegalitate și netemeinicie, întrucât se fundamentează pe concluziile unui raport de expertiză lovit de nulitate absolută, întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 25 și 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Reclamanta nu a înțeles să-și numească expert. Instanța nu l-a numit, astfel că expertiza este întocmită și semnată de un singur expert, care nu a avut în vedere prețurile de tranzacționare, ci numai ofertele de pe internet.

Din adresa Primăriei G. rezultă un preț mediu de 6 RON/m.p. și nu 7 euro/m.p. stabilit de expert. Critică sentința instanței de fond și pentru faptul că reclamanta nu a produs nici o probă din care să rezulte că despăgubirea oferită de stat ar fi inferioară prețurilor reale de tranzacționare ale altor terenuri de același fel din localitatea G. În consecință, în principal solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și a excepției lipsei de interes, iar în subsidiar admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată. Avocat D.T., având cuvântul, solicită respingerea excepțiilor invocate de apelantă ca neîntemeiate. Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății, fiind astfel îndreptățită reclamanta să promoveze acțiunea față de dispozițiile generale.

Dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004 reglementează condițiile în care o persoană poate contesta o decizie de acordare a despăgubirilor pentru terenul expropriat, fiind o situație de excepție. Legiuitorul a făcut acte speciale cu privire la exceptarea unor persoane, ceea ce nu este cazul în speță. Și excepția lipsei de interes a reclamantei de a promova acțiunea este neîntemeiată, având în vedere cuantumul foarte mic al despăgubirilor acordate pentru terenul de care a fost expropriată și care nu acoperă prejudiciul efectiv suferit de aceasta prin deposedare. Pe fondul cauzei, arată că și celelalte motive de apel sunt neîntemeiate reclamanta făcând, fără putință de tăgadă, proba prejudiciului suferit prin expertiza întocmită, care a concluzionat în mod indubitabil că valoarea terenului de care reclamanta a fost deposedată este mai mare decât cea acordată.

În ceea ce privește faptul că hotărârea instanței de fond este afectată de nelegalitate, fiind fundamentată pe concluziile unui raport de expertiză lovit de nulitate absolută, instanța de apel va aprecia asupra faptului că Legea nr. 33/1994 nu instituie ca sancțiune nulitatea absolută a raportului întocmit în alte modalități decât cea prevăzută de art. 25 din același act normativ. Atunci când legiuitorul a ținut să instituie o atare sancțiune, a emis norme imperative, situație care nu se regăsește în Legea nr. 33/1994. În consecință solicită respingerea apelului ca nefondat și acordarea de cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise. Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că apelul este întemeiat și se impune admiterea acestuia, schimbarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.

Potrivit raportului de expertiză tehnică construcții, inclusiv refacerea ing. R.M., valoarea totală a terenului de 1.426,421 m.p. situat în comuna G. supus exproprierii, este de 40.938 RON, adică 7 euro/m.p., ținându-se seama de fertilitatea foarte bună a acestuia, de destinația acestuia, de existența în viitor a posibilității edificării unor locuințe, de aproprierea de nodul rutier la intersecția autostrăzii cu DN 1 și de prețul practicat în zonă. Dispozițiile art. 5 și urm. din Legea nr. 198/2004 stipulează ca în cazul exproprierii terenurilor pentru construcția unor autostrăzi, cuantumul despăgubirilor acordat proprietarului terenului expropriat, se stabilește în funcție de valoarea de circulație terenului determinată de amplasament, de prețul pieței, de fertilitatea terenului, de pagubele produse în urma exproprierii.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, a rezultat ca în baza hotărârii din 19 noiembrie 2007, procesului-verbal din anul 2007, s-a dispus exproprierea terenului de 1.426,421 m.p. situat în comuna G. proprietatea contestatoarei pentru construirea unei autostrăzi București-Brașov și acordarea cu titlu de despăgubiri în valoare totală a sumei de 20.280,29 RON, însă, din raportul de expertiză tehnică ing. R.M., refacere, reiese că valoarea totală de circulație a terenului sus-menționat la data efectuării expertizei este de 40.938 RON, adică de 7 euro/m.p. calculată ținându-se seama de amplasamentul terenului, de gradul de fertilitate a acestuia, de destinația terenului viitoare (posibilitatea edificării unor construcții), prețul pieței actual.

Ca atare, atâta timp cât raportul de expertiză tehnică ing. R.M. atestă că valoarea reală de circulație a terenului în litigiu de 1.426,421 m.p.

proprietatea contestatoarei supus exproprierii este de 40.938 RON, ținându-se seama de o seama de criterii (amplasament, valoare economică în prezent și în viitor, prețul pieței etc.), iar prin hotărârea din 19 noiembrie 2007 s-a stabilit o valoare totală a acestui teren cu titlu de despăgubiri de 20.280,29 RON, înseamnă că aceasta din urmă valoare a terenului nu constituie valoarea reală de circulație a acestuia, calculată în raport de criteriile prevăzute de lege, inclusiv de actele normative în domeniu care este de 40.938 RON și nicidecum de 20.280,29 RON, mai ales că aceasta din urmă valoare a fost stabilită de un expert de o altă specialitate (metalurgie) și nicidecum evaluări imobiliare construcții având un simplu atestat de evaluări imobiliare ce nu suplinește pregătirea de specialitate în domeniul identificării și evaluării terenurilor.

De altfel, din conținutul hotărârii din 19 noiembrie 2007, procesului-verbal din 2007, documentației cadastrale anexate la acestea, nu reiese care au fost criteriile ce au stat la baza evaluării terenului și acordării despăgubirilor, modul de calcul al acestora, invocându-se simple articole, fără niciun corespondent din punct de vedere al evaluării terenului în litigiu, astfel încât, singura probă care atestă valoarea reală a terenului în litigiu și a despăgubirilor de care ar trebui să beneficieze contestatoarea, o constituie raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de către un specialist în domeniu.

Faptul că Legea nr. 198/2004 prevede evaluarea terenurilor de către un expert în evaluări imobiliare, nu înseamnă în mod automat că terenul în litigiu nu poate fi evaluat de un expert de specialitate construcții, ci, doar de experți cu atestate evaluări imobiliare deoarece este de notorietate că evaluarea unui teren implică existența unor cunoștințe specifice de specialitate topografie care să permită expertului justificarea tuturor elementelor ce au stat la baza identificării și stabilirii valorii de circulație și a despăgubirilor cuvenite contestației și nicidecum un simplu atestat care nu înlocuiește pregătirea de specialitate. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pentru Statul Român prin C.N.A.D.N.R.

SA iar prin decizia civilă nr. 44 din 4 martie 2010 a Curții de Apel Ploiești s-a admis apelul pârâtului, s-a schimbat în tot hotărârea instanței de fond în sensul admiterii lipsei calității procesuale active a reclamantei și respingerii pe cale de consecință a contestației formulate de o persoană fără calitate procesuală activă. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele: Potrivit art. 9 din Legea nr. 198/2004 modificată și completată pentru ca o persoană să poată avea calitate procesuală activă în cauză, aceasta trebuie să aibă calitatea de expropriat nemulțumit de cuantumul despăgubirii, care se apreciază prin raportare la momentul întocmirii procesului-verbal al Comisiei de aplicare a Legii nr. 198/2004 și nicidecum prin raportare la alte momente ulterioare.

Astfel instanța de apel a reținut că sunt incidente aceste dispoziții legale raportat la procesul- verbal din 22 octombrie 2007 și pe cale de consecință incidența excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A.M., solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea hotărârii instanței de fond. Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte: Recurenta susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, în condițiile în care a reținut excepția lipsei calității procesuale active prin prisma dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 198/2004.

Or, susține recurenta, prin reținerea excepției lipsei calității procesuale active, i s-a încălcat accesul liber la justiție legiferat prin art. 21 pct. 1 și 2 din Constituția României și respectiv art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Este real că o condiție „sine qua non” pentru ca o persoană să fie parte în proces, este calitatea procesuală „legitimatio ad causam”, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa, dar și a persoanei, împotriva căreia se poate exercita acțiunea.

Astfel calitatea procesuală se determină în concret, la speță, în raport cu litigiul dedus judecății. Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății. Instanța este astfel obligată să verifice calitatea procesuală deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului, ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. Astfel din perspectiva celor expuse, nu este incidentă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, cum de altfel bine a reținut instanța de fond.

Reclamanta are nu numai calitate procesuală activă dar și un interes în condițiile în care potrivit art. 5 și urm. din Legea nr. 198/2004 în cazul exproprierii terenurilor pentru construcția unei autostrăzi, cuantumul despăgubirilor acordate proprietarului terenului expropriat, se stabilește în funcție de valoarea de circulație a terenului determinată de amplasament, de prețul pieței, de fertilitatea terenului, de pagubele produse în urma exproprierii. Or, în raport de aceste criterii legale, în mod corect a reținut instanța de fond că ele nu se regăsesc nici în conținutul hotărârii din 19 noiembrie 2007 și nici a procesului verbal din 22 octombrie 2007 și că singura probă ce ține seama de criteriile sus arătate o constituie expertiza tehnică efectuată de un specialist în domeniu.

Față de cele expuse, instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii în ce privește incidența excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, motiv pentru care fiind prezente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a se admite, a se modifica hotărârea instanței de apel în sensul respingerii apelului ca nefondat și menținerii hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta A.M. împotriva deciziei nr. 44 din 4 martie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Modifică decizia atacată, în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. împotriva sentinței nr. 1747 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2011.