ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1777/2011

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 1093 din 27 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău

a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC D. SA Bacău

în contradictoriu cu pârâta SC L.I. SRL Suceava, acțiunea având ca obiect

încetarea de îndată a folosirii mențiunii TV Bacău, retragerea de pe piață a

tuturor inscripțiunilor și materialelor ce poartă denumirea TV Bacău, fără

acordul reclamantei, daune de 10.000 euro/zi de întârziere în cazul

neexecutării hotărârii judecătorești și publicarea într-un ziar local a

dispozitivului sentinței judecătorești.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima

instanță a reținut următoarele:

Atât reclamanta, cât și pârâta prestează

activitate de difuzare TV, deținând fiecare dintre acestea decizie de autorizare

vizuală și licențe audiovizuale (în plus, reclamanta și-a înregistrat marca TV Bacău,

cel mai bun și Televiziunea de știri a județului Bacău la O.S.I.M., marca fiind

protejată timp de 10 ani, începând cu data de 29 iunie 2006).

Litigiul ce se poartă între părți are ca

obiect concurența neloială pretins a fi săvârșită de pârâtă în baza Legii nr. 11/1991.

Reclamanta nu a cerut anularea actelor

administrative de autorizare audiovizuală sau a licenței audiovizuale emise de C.N.A.

pârâtei, deși reclamanta în motivarea sa invocă identitatea auditivă, vizuală și

conceptuală a mărcilor și practica în materia mărcilor a Curții de Justiție a Comunității

Europene, ca instanță de contencios administrativ.

Instanța nu a analizat această motivare

în fapt și în drept deoarece nu a fost învestită ca instanță de contencios administrativ

în anularea actelor administrative enunțate anterior.

Conform art. 2 din Legea nr. 11/1991, invocată

de reclamantă prin acțiune, concurența neloială este definită ca fiind „ orice act

sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială și de comercializare

a produselor, de executare a lucrărilor, precum și de efectuare a prestațiilor de

servicii”.

Din interpretarea textului rezultă că numai

un act sau fapt de comerț, așa cum sunt ele definite în C. com., pot constitui fapta

de concurență neloială, ori în cauză se propune spre analiză sigla pârâtei care

este autorizată conform normelor legale în materia audiovizualului, nefiind supuse

analizei instanței acte și fapte concrete care să încalce uzanțele cinstite în activitatea

pârâtei.

Văzând că reclamanta nu a făcut dovada

actelor și faptelor pârâtei care să creeze concurența „parazitară” și prejudicierea

reclamantei în activitatea sa, instanța a respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs,

în termen legal, reclamanta SC D. SA Bacău.

La termenul din data de 27 mai 2010, instanța

având în vedere dispozițiile art. 282, 282

1

C. proc. civ. a recalificat

în apel calea de atac promovată în cauză.

În motivarea apelului, reclamanta a criticat

hotărârea primei instanțe, având în vedere că pârâta utilizează marca 1TV Bacău

pe postul său de televiziune și spoturi publicitare, activitate incriminată de dispozițiile

art. 83 alin. (1) lit. a), b) Legea nr. 84/1998, de art. 5 alin. (1) lit. a) Legea

nr. 11/1991 și reglementată ca act de concurență neloială de dispozițiile art. 86

Legea nr. 84/1998.

Examinând apelul promovat pentru motivele

arătate, instanța a apreciat ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta

în continuare:

Acțiunea promovată de reclamantă a fost

determinată de folosirea de către pârâtă pe piața audiovizuală a județului Bacău

a mărcii 1TV Bacău care, în opinia reclamantei, este de natură a crea confuzie în

cadrul publicului consumator datorită similarității și identității vizuale cu marca

TV Bacău, deținută de către reclamantă pentru postul său de televiziune, constituind

o acțiune de concurență neloială.

Noțiunea de concurență neloială a fost

definită de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 11/1991 ca fiind orice act sau fapt

contrar uzanțelor cinstite în activitatea industrială, de comercializare a produselor,

de efectuare a prestărilor de servicii. Relevanță, sub aspectul concretizării activității

de concurență neloială prezintă modul în care elementele de identitate ori de similaritate

se reflectă și produc efecte semnificative asupra destinatarului produsului vizat

de respectiva activitate.

Din această perspectivă, instanța a constatat

că elementele de identitate dintre cele două mărci folosite de către părțile cauzei,

TV Bacău, sunt semnificative și covârșitoare sub aspectul relevanței în conținutul

mărcii, prin raportare la elementele de diferențiere care ar putea evita o eventuală

confuzie, în opinia pârâtei care folosește sigla 1TV Bacău pentru postul său de

televiziune. Consecința imediată a quasi-inexistentei diferențe dintre cele două

mărci constă în crearea falsei reprezentări a destinatarului produsului a unui singur

produs care determină prejudicii evidente comerciantului care a lansat primul pe

piață produsul cu marca arătată, ținând seama și de nivelul minim de specializare

a publicului căruia se adresează, public constând din locuitorii județului Bacău,

cu o structură eterogenă, raportat la nivelul de instrucție, educație și mediul

din care provine.

În aceste context prezintă importanță și

împrejurarea că reclamanta folosește această marcă anterior pârâtei - din anul 1999,

prejudiciile produse de către activitatea pârâtei vizând nivelul cifrei de afaceri,

al beneficiarilor produsului său.

Faptul că prin certificatul de înregistrare

a mărcii eliberat de O.S.I.M. este prevăzut că titularul mărcii – reclamanta din

prezenta cauză - nu are drept exclusiv asupra cuvintelor TV Bacău nu echivalează

cu recunoașterea dreptului pârâtei de a folosi aceste cuvinte în combinații de natură

a crea confuzie asupra produsului și originii acestuia prin raportare la postul

de televiziune al reclamantei.

În consecință, elementele de similaritate

până la identitate dintre mărcile folosite de către cei doi comercianți constituie

criteriu pentru caracterizarea activității de concurență neloială desfășurate de

către pârâtă.

Având în vedere că actul de concurență

neloială este incriminat atât sub aspect penal prin dispozițiile art. 83 alin.

(1), lit. a), b), art. 86 din Legea nr. 84/1998 cu modificările în vigoare până

la data formulării acțiunii, cât și civil, contravențional ori penal de Legea

nr. 11/1991 cu completările și modificările ulterioare, instanța a apreciat că prin

activitatea desfășurată pârâta și-a încălcat obligația de a-și exercita cu bună

credință, cu respectarea intereselor consumatorilor și a cerințelor concurenței

neloiale.

În consecință, Curtea de Apel Bacău, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 59 din 2 septembrie

2010 a admis apelul reclamantei SC D. SA Bacău , a schimbat în tot sentința apelată

în sensul că a admis în parte acțiunea, a dispus încetarea de îndată a folosirii

de către pârâtă a mențiunii TV Bacău, retragerea de pe piață a tuturor inscripțiilor

și materialelor ce poartă denumirea TV Bacău, fără acordul reclamantei și publicarea

într-un ziar local a dispozitivului hotărârii judecătorești, a respins capătul de

cerere privind plata daunelor ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâta SC L.I. SRL Suceava, indicând motivele de nelegalitate în susținerea recursului,

respectiv art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ., prin care a solicitat

admiterea acestuia și pe fondul cauzei respingerea acțiunii.

Prin criticile formulate recurenta a susținut

că intimata reclamantă nu deține exclusivitate pentru a utiliza cuvintele TV Bacău,

dovezile prezentate atestă faptul că reclamanta are înregistrarea la O.S.I.M. a

siglei postului și nu exclusivitate pe aceste două cuvinte. Sigla postului pârâtei

este total diferită.

Înalta Curte, ca o chestiune prealabilă,

a luat în examinare excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ..

Înalta Curte, analizând cererea formulată

de către recurenta pârâtă și transmisă la dosarul cauzei la data de 3 mai 2011,

intitulată ,, dezvoltarea motivelor de recurs ”, constată că prin intermediul acesteia,

recurenta a invocat critici noi, care exced motivelor invocate inițial prin cererea

de recurs. În raport de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că întrucât

motivele depuse la data de 3 mai 2011 au fost formulate cu depășirea termenului

prevăzut de art. 301 C. proc. civ., nu pot fi luate în considerare, urmând a fi

aplicată sancțiunea tardivității formulării acestora.

Prima chestiune ce se impune a fi precizată

este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această

cale de atac de a respecta dispozițiile art. 302

1

lit. c) și 304 C.

proc. civ.. Exigențele impuse prin cele două articole au în vedere faptul că recursul

în concepția actuală este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim

nivel de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului ci o examinare a legalității

hotărârilor în condițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ..

Față de aceste considerente se constată

că recurenta deși a făcut trimitere la motivul de nelegalitate prevăzute de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., din argumentele aduse pentru susținerea criticilor

deciziei pronunțată de instanța de apel, nu rezultă nicio referire la dispoziții

legale pe care instanța le-a ignorat sau aplicat greșit.

Din expunerea argumentelor evocate de recurentă

în susținerea criticilor aduse deciziei în ceea ce privește fondul cauzei, rezultă

cu evidență că s-au readus în discuție chestiuni de fond care depășesc sfera de

analiză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ..

Din acest punct de vedere prezentarea simplei

nemulțumiri a părții față de hotărârea atacată, nu poate face obiect al controlului

de legalitate de către instanța de recurs.

În consecință, pentru motivele anterior

arătate care vizează condițiile de promovare și susținere a recursului cât și în

raport de susținerile recurentei prin care se invocă netemeinicia și nu nelegalitatea

soluției anterioare, potrivit art. 312 C. proc. civ., se va constata nulitatea cererii

de recurs.

Constatând culpa procesuală a recurentei

în declanșarea litigiului de față, Înalta Curte urmează a admite cererea intimatei

privind acordarea de cheltuieli de judecată, conform dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta

SC L.I. SRL Suceava împotriva deciziei nr. 59 din 2 septembrie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel Bacău, secția comercială contencios administrativ și fiscal, în temeiul

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ..

Obligă

recurenta la plata sumei de 5.000 RON, cheltuieli de judecată în favoarea intimatei

SC D. SA Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 10 mai 2011.