ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 158/2010

Asupra recursului

penal de față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 17 martie 2009 B.O. a formulat

plângere împotriva magistraților T.V. și T.C.D., de la tribunalul Brăila, sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 cu referire la art. 248

1

C. pen. și 249 alin. (1) C. pen., motivând că este nemulțumită de faptul că

aceștia nu s-au pronunțat pe un capăt de cerere.

Prin Rezoluția nr.

276/P din 5 mai 2009 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, în temeiul

art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a

dispus neînceperea urmăririi penale, soluție menținută și de procurorul

ierarhic superior.

Împotriva acestei

rezoluții petentul a formulat plângere la instanță în temeiul art. 278

1

C. proc. pen. la Curtea de Apel Galați, invocând nelegalitatea acesteia și

susținând că făptuitorii se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor.

Prin Sentința penală

192/F din 21 octombrie 2009 Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca

nefondată plângerea petentului.

Împotriva acestei

hotărâri petentul a promovat recurs, susținând în scris că hotărârea a fost

dată cu încălcarea normelor procedurale, că este lipsită de temei legal dar și

cu încălcarea legii, iar dispozitivul hotărârii este nesemnat de judecător.

Recursul este

nefondat.

Potrivit art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., soluționând plângerea instanța verifică rezoluția

atacată pe baza lucrărilor și a materialelor din dosarul cauzei și a oricăror

înscrisuri prezentate.

Astfel, din

examinarea dosarului în care s-au luat rezoluțiile atacate și a lucrărilor

dosarului de fond se reține că faptele reclamate nu au fost confirmate de nicio

probă.

Astfel, se reține că,

persoana vătămată a formulat acțiune civilă în pretenții împotriva SC P.H.

Brăila, acțiune respinsă, ca nefondată, de intimații sus-menționați.

Or, nemulțumirea

petentului față de soluția dată de intimați, soluție ce reflectă convingerea

acestora formată pe baza ansamblului probator, nu poate conduce la concluzia

săvârșirii unor infracțiuni.

De altfel, o

reformare a unei hotărâri poate fi posibilă numai în urma exercitării căilor de

atac și nu în acest cadru procesual, care vizează procedura prevăzută de art.

278

1

C. proc. pen.

Or, constatând că actele premergătoare efectuate și,

în consecință și sentința pronunțată, nu au reținut că în cauză ar fi întrunite

elementele consecutive ale infracțiunii susținute a fi săvârșită, nu sunt

îndeplinite, recursul declarat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționarul B.O. împotriva Sentinței penale nr.

192/F din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

petiționar să plătească statului suma de 200 RON cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.