ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 826/2010

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 6 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins ca tardivă plângerea formulată de petiționarii T.C., cu domiciliul în U.S.A. și T.S., cu domiciliul în Canada, împotriva Rezoluției emise la data de 8 octombrie 2008 în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.R., M.M., T.B. și V.V., pentru comiterea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C. pen.

S-a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarii T.C. și T.S. împotriva Rezoluției pronunțate la data de 12 decembrie 2008 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în Dosarul nr. 351/II/2/2008.

În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petiționarii la plata a câte 25 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că prin sesizarea adresată instanței, la data de 9 februarie 2009, petiționarii T.C. și T.S. au formulat plângere împotriva Rezoluției din data de 12 decembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosarul nr. 351/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 8 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș.

Prin plângerea formulată au solicitat începerea urmăririi penale față de judecătorii M.R., judecător la Judecătoria Târgu Mureș, M.M., T.B. și V.V., judecători la Tribunalul Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 C. pen.

În argumentarea plângerii au invocat faptul că, din rezoluția pronunțată la data de 8 octombrie 2008 nu rezultă că s-ar fi efectuat cercetări cu privire la neaplicarea de către judecătorii menționați a unui act normativ în vigoare, pe care l-au invocat atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de recurs, precizând că nu rezultă din nici explicațiile date de judecătorii în cauză, pentru neaplicarea în soluțiile pronunțate a actului normativ pe care l-au invocat, în apărarea intereselor lor.

Precizează că argumentarea într-o sentință prin mențiunea că „dispozițiile Legii nr. 188/2000 au fost invocate de către reclamanți în acțiunea formulată” nu echivalează cu luarea în considerare de către judecătorii cauzei a dispozițiilor legale invocate în apărare, aceștia nemotivând în niciun fel neaplicarea în cauză a dispozițiilor Legii nr. 188/2000.

Precizează că Legea nr. 247/2005 nu a instituit nicio modalitate obligatorie pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate și că au înțeles să depună cererea prin intermediul unui birou al unui executor judecătoresc, în sensul Legii nr. 188/2000, astfel că se impunea indicarea motivului pentru care judecătorii au înțeles să înlăture dispozițiile legale invocate.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma reglementărilor conținute în dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. se constată următoarele:

Din perspectiva obiectului plângerii promovate de petiționarii T.C. și T.S., se impune a se observa că deși vizează în mod explicit Rezoluția din data de 12 decembrie 2008, pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, intenția petiționarilor, de a ataca prin plângerea formulată și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de 8 octombrie 2008, rezultă implicit.

Această concluzie rezultă din conținutul plângerii formulate, care evidențiază aspecte de nelegalitate și netemeinicie ale rezoluției pronunțate la data de 8 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, precizându-se că din rezoluția de neîncepere a urmăririi penale „nu rezultă că s-ar fi făcut cercetări cu privire la neaplicarea de către judecători, respectiv intimații din prezenta cauză, a unui act normativ în vigoare, invocat în apărare, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de recurs”.

În raport de această precizare, obiectul plângerii formulate de petiționarii menționați îl constituie atât Rezoluția pronunțată la data de 12 decembrie 2008, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în Dosarul nr. 351/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea petiționarilor împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, cât și Rezoluția emisă la data de 8 octombrie 2008 în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorii M.R., M.M., T.B. și V.V., care funcționează în cadrul Tribunalului Mureș.

Cu referire la Rezoluția pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș la data de 12 decembrie 2008 în Dosarul nr. 351/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea petiționarilor T.C. și T.S. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, pronunțată în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, se impune a se observa că excede limitelor controlului judecătoresc instituit prin art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., sunt supuse controlului judecătoresc exclusiv rezoluțiile sau ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale, sau, după caz, rezoluțiile de clasare, de scoatere de sub urmărire penală, sau de încetare a urmăririi penale, nu și rezoluția sau ordonanța procurorului ierarhic superior, pronunțată în conformitate cu dispozițiile art. 277, 278 C. proc. pen.

Obiectul controlului exercitat de judecător, în procedura plângerii reglementate de art. 278

1

C. proc. pen., îl constituie legalitatea și temeinicia soluției prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind inadmisibilă exercitarea controlului judecătoresc cu referire la rezoluția procurorului ierarhic superior, prin care s-a soluționat plângerea promovată în condițiile art. 277, 278 C. proc. pen., întrucât nu intră în categoria actelor expres și limitativ prevăzute de textul de lege la care s-a făcut referire mai sus.

Pe cale de consecință, nefiind reglementat prin lege controlul judecătoresc și cu referire la soluția pronunțată de procurorul ierarhic superior în soluționarea plângerii la care face referire textul art. 277, 278 C. proc. pen., se va respinge ca inadmisibilă plângerea petiționarilor împotriva Rezoluției emise la data de 12 decembrie 2008, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în Dosarul nr. 351/II/2/2008.

Cu referire la plângerea formulată de aceeași petiționari împotriva Rezoluției emise la data de 8 octombrie 2008, în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. proc. pen., față de învinuiții din prezenta cauză, se impune a se observa că aceasta este tardiv formulată.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale se poate face plângere la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare a plângerii, potrivit dispozițiilor art. 277, 278 C. proc. pen.

Potrivit dovezilor anexate la Rezoluția pronunțată la data de 12 decembrie 2008, comunicarea soluției pronunțate de procurorul ierarhic superior în condițiile art. 277 și 278 C. proc. pen. s-a realizat la data de 30 decembrie 2008 cu ambii petiționari. În același timp, plângerea petiționarilor, adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, a fost soluționată în termenul prevăzut în art. 277 C. proc. pen., în condițiile în care plângerea împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 8 octombrie 2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, la data de 9 decembrie 2008 și soluționată la data de 12 decembrie 2008, fiind așadar aplicabile din perspectiva termenului de promovare a plângerii dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.

În aceste condiții, termenul de 20 de zile la care face referire textul art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. curge de la data de 30 decembrie 2008, fiind așadar împlinit la data promovării plângerii adresate judecătorului, respectiv 3 februarie 2009, conform mențiunii privind data poștei aflate pe plicul de expediere a corespondenței.

Termenul de 20 de zile în care poate fi promovată plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, fiind un termen de decădere, în sensul definit de art. 185 alin. (1) C. proc. pen., neexercitarea dreptului procesual reglementat de art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. are drept consecință pierderea exercițiului acestui drept, astfel că urmează a se respinge ca tardivă plângerea petiționarilor T.C. și T.S. împotriva Rezoluției emise la data de 8 octombrie 2008, în Dosarul nr. 75/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, conform dispozițiilor art. 278

1

, alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

Argumentele analizate anterior justifică respingerea ca inadmisibilă a plângerii formulate de petiționari împotriva Rezoluției pronunțate la data de 12 decembrie 2008, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în Dosarul nr. 351/II/2/2008, conform acelorași reglementări, respectiv cele prevăzute de art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs petiționarii T.C. și T.S.

La termenul de judecată de astăzi, 3 martie 2010, s-a învederat instanței că s-au depus înscrisuri autentificate la notari publici din Montgomery Conty Maryland, U.S.A. și, respectiv, Toronto, Canada și traduse, prin care recurenții au solicitat a se lua act că-și retrag recursurile declarate în cauză.

Față de cele de mai sus urmează ca, în baza art. 385

4

alin. (2) combinat cu art. 369 alin. (1) C. proc. pen., să se ia act de retragerea recursurilor promovate de cei doi recurenți-petiționari nominalizați.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursurilor declarate de petiționarii T.C. și T.S. împotriva Sentinței penale nr. 6 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenții-petiționari la plata sumei de câte 1.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 martie 2010.