ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4190/2009

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 2 din data de 19 ianuarie 2009 a Tribunalului Olt, secția penală, a fost condamnat inculpatul F.V.  la pedeapsa de 8 ani închisoare în baza art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 și la 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., precum și la pedeapsa de 5 ani închisoare în temeiul art. 329 alin. (2) C. pen. și la 2 ani interzicerea unor drepturi.

Conform art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, în baza art. 35 alin. (3) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

Conform art. 88 alin. (1) C. pen. s-a computat din pedeapsa perioada reținerii de 24 de ore, din ziua de 27 martie 2008, și a arestării preventive începând cu data de 28 martie 2008 până la data de 31 martie 2008, data punerii în libertate a inculpatului prin Încheierea nr. 3 din 31 martie 2008 a Curții de Apel Craiova.

Prin aceeași sentință, în baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 200 RON, sumă dobândită prin săvârșirea infracțiunilor.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt.

Începând cu anul 2005, partea vătămată O.I. a intrat în relații de concubinaj cu inculpatul F.V., însă la scurt timp atât aceasta cât și fiica ei, partea vătămată G.L., minoră, au fost amenințate și obligate să întrețină raporturi sexuale cu diverși bărbați, persoane pe care inculpatul le racola personal, iar banii obținuți erau încasați de acesta.

La data de 26 martie 2008 minora G.L., în vârstă de 16 ani, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că, de circa 3 ani, inculpatul F.V., prin violență și amenințări, a obligat-o pe ea și pe mama sa, să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați.

În acest context, la data de 27 martie 2008, în baza autorizației emisă de Tribunalul Olt, organele de urmărire penală au efectuat o descindere la adresa unde locuia inculpatul, ocazie cu care au fost identificate două persoane de sex bărbătesc, între care una întreținea raporturi sexuale cu minora G.L. pentru suma de 40 RON, bani care urmau să fie încasați de inculpat.

Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor-verbale întocmite de organele de urmărire penală, depozițiilor martorilor A.M., M.I., Ș.I., P.M., T.E., P.G., M.D. și M.M., declarațiilor părților vătămate G.L. și O.I., probe coroborate cu declarațiile inculpatului.

Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 179 din 23 septembrie 2009, a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat achitarea pentru infracțiunile cu privire la care a fost trimis în judecată, că singura vinovată este partea vătămată O.I., iar cealaltă parte vătămată, minora G.L., se afla în Italia unde practica prostituția.

Recursul nu este fondat.

Așa cum rezultă din actele aflate la dosar, inculpatul a fost citat la adresa pe care a indicat-o în faza de urmărire penală și, întrucât citația s-a întors cu mențiunea că la adresa menționată inculpatul nu mai locuiește din anul 2008, instanța de fond a efectuat demersurile procedurale, citându-l pe inculpat la adresa comunicată de Poliția municipiului Slatina (unde, de asemenea, nu mai locuiește) și apoi la sediul Consiliului Local în a cărei rază teritorială s-a desfășurat activitatea infracțională.

Deși s-au depus diligențele necesare de instanța de fond, inculpatul nu s-a prezentat la nici un termen în cursul cercetării judecătorești, fiind arestat în executarea pedepsei la care a fost condamnat de Tribunalul Olt în prezenta cauză la data de 24 mai 2009.

Ulterior, la data de 10 iunie 2009 (dosarul instanței de apel) inculpatul a declarat apel, peste termenul prevăzut de C. proc. pen.

Potrivit art. 363

1

C. proc. pen. termenul de apel este de 10 zile și curge de la data pronunțării pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare și de la comunicare pentru partea care a lipsit atât la dezbateri cât și la pronunțare.

Pe de altă parte, art. 364 C. proc. pen. prevede că apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării.

Or, inculpatul nu a respectat niciunul din aceste texte și a introdus apelul cu depășirea termenelor impuse de art. 363

1

și 364 C. proc. pen., astfel încât instanța de control judiciar în mod corect a dispus respingerea apelului ca tardiv.

În raport de considerentele expuse, hotărârea pronunțată este temeinică și legală și drept consecință, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.V. împotriva Deciziei penale nr. 179 din 23 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu cât și suma de câte 50 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare intimată parte vătămată, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 15 decembrie 2009.