ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4470/2010

HOTĂRÂRE
10.12.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4470/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului

penal de față;

Examinând actele și

lucrările dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 84 din 22 iunie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, în Dosarul nr.

431/42/2010 s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul M.D.

împotriva Rezoluției nr. 97/P/2010 din 4 martie 2010 menținută prin Rezoluția

nr. 399/II/2/2010 din 9 aprilie 2010 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Ploiești prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

intimata A.O., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești

pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. întrucât fapta nu există.

Pentru a hotărî

astfel, s-a reținut că aspectele sesizate de petent în plângerea formulată nu

cad sub incidența dispozițiilor art. 246 C. pen. și nici a altora de natură a

atrage incidența legii penale care să impună începerea urmăririi penale

împotriva intimatei A.O. S-a mai reținut că nemulțumirea petentului privind

soluția defavorabilă obținută cu ocazia instrumentării plângerii ce a format

obiectul Dosarului nr. 11574/P/2007 în sensul netrimiterii în judecată a

intimatelor P.E. și V.E. suspectate ca autori ai infracțiunii de fals prevăzută

de art. 290 C. pen. nu poate conduce la concluzia că rezoluțiile atacate sunt

netemeinice.

Împotriva acestei

hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul M.D. criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, însă nu a învederat, în concret, motivele de

recurs. Recurentul a solicitat conexarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr.

431/42/2010 cu Dosarul nr. 507/42/2010 întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 32 C. proc. pen.

A solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii recurate și în rejudecare, desființarea

rezoluției atacate și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii

urmăririi penale față de intimata făptuitoare A.O. sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor reclamate.

Recursul este

nefondat.

Analizând hotărârea

recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen. cu referire la art. 278

1

constată că aceasta este legală și temeinică.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., judecătorul

soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată pe baza

lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi

prezentate.

Prin prisma acestor dispoziții legale, instanța de

fond, învestită cu soluționarea plângerii petentului împotriva Rezoluției nr.

97/P/2010 din 4 martie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Ploiești a procedat la verificarea acesteia pe baza materialului probator din

dosarul cauzei.

În acest sens, cu

privire la cererea petentului de conexare a cauzelor ce fac obiectul Dosarelor

nr. 507/42/2010 și nr. 431/42/2010 se constată următoarele:

Plângerea ce face

obiectul Dosarului nr. 507/42/2010 cuprinde împrejurări de fapt și de drept

sesizate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în care petentul își

exprimă nemulțumirea cu privire la modul de soluționare al unor dosare, fără să

existe legătură cu plângerea ce face obiectul Dosarului nr. 431/42/2010 și deci

pentru care nu s-au instrumentat actele premergătoare începerii fazei de

urmărire penală ce ar cădea sub incidența dispozițiilor art. 278

1

C.

proc. pen. Dispozițiile art. 32 cu referire la art. 34 C. proc. pen.

reglementează expres și limitativ cazurile de conexitate care în prezenta cauză

nu se regăsesc. Așadar, nefiind incidente în cauză dispozițiile legale

menționate pentru considerentele arătate cererea de conexare a cauzelor ce fac

obiectul dosarelor indicate este neîntemeiată.

În ceea ce privește legalitatea și temeinicia

hotărârii recurate se constată următoarele:

Prin plângerea

înregistrată inițial sub nr. 2470/12 februarie 2010, adresată Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, petentul M.D. a solicitat efectuarea

de cercetări penale și trimiterea în judecată a intimatei A.O., susținând că nu

și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu privind Dosarul

penal nr. 11574/P/2007.

În raport de obiectul

plângerii penale, s-a procedat la verificarea lucrărilor și materialului din

Dosarul penal nr. 11574/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești,

atașându-se în copie rezoluțiile din 28 septembrie 2009, nr. 43/II/2/2010 emise

în cauză precum și înscrisuri privind comunicarea și confirmarea de primire a acestora

de către părțile interesate.

Pe baza actelor

premergătoare efectuate, prin Rezoluția nr. 97/P/2010 din 04 martie 2010 s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata A.O., reținându-se că nu

s-au identificat elemente, date sau indicii care să ateste existența

infracțiunii prev. de art. 246 C. pen., astfel că punerea în mișcare a acțiunii

penale este împiedicată în sensul dispozițiilor prev. de art. 10 lit. a) C.

proc. pen.

Infracțiunea de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor încriminată în art. 246 C. pen.

presupune existența unor probe suficient de relevante în sensul art. 68

1

exercitarea funcției de procuror nu și-a îndeplinit sau a îndeplinit în mod

defectuos prerogativele legale, conduită ce a avut ca urmare vătămarea

intereselor legale ale unei persoane.

Obiectul Dosarului

nr. 11574/P/2007 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești

l-a constituit plângerea penală formulată de persoana vătămată M.D. împotriva

făptuitoarelor P.E. și V.E., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290

sesizată într-un dosar privind Asociația de locatari B 11 de pe str. G.G.C. din

municipiul Ploiești, un tabel cuprinzând mai multe semnături false.

La data de 01

octombrie 2008 prin rezoluția cu același număr, procurorul Ș.I. din cadrul

unității de parchet, conform art. 228 alin. (5) C. pen. a infirmat referatul

nr. 9018/2008 și propunerea poliției judiciare de neîncepere a urmăririi

penale, dispunând restituirea Dosarului la Secția nr. 3 Poliție Ploiești pentru

completarea actelor premergătoare cu audierea unui număr de șapte persoane,

menționate de persoana vătămată în sesizare și despre care se afirma că le-ar

fi fost falsificate semnăturile.

Soluția de neîncepere a urmăririi penale conform

art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost reiterată în referatul întocmit la 05

august 2009 de organele de cercetare penală cu motivația că după audierea mai

multor locatari, dintre cei ale căror semnături au fost reclamate ca fiind

false, după ce respectivele persoane au examinat tabelul depus în dosarul

civil, acestea au declarat că semnăturile le aparțin.

Separat de aceasta,

procurorul a procedat la audierea a șapte martori (B.D., H.I., G.Ș., M.M.,

M.S., P.C. și R.C.), care verbal și în scris și-au recunoscut semnăturile

aplicate în același tabel.

Prin Rezoluția din 28

septembrie 2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarele

P.E. și V.E. sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C.

pen. menținută prin Rezoluția nr. 43/II/2/2010 din 13 ianuarie 2010 emisă în

temeiul art. 275 - 278 C. proc. pen. de prim-procurorul adjunct al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Ploiești G.I., apreciindu-se că soluția de netrimitere

în judecată este legală și temeinică.

S-a reținut și acest

aspect se verifică, că soluțiile adoptate de procurorii învestiți cu

instrumentarea cauzei și efectuarea controlului jurisdicțional au fost

comunicate în termenele legale petentului - persoană vătămată, la adresa din

municipiul Ploiești, str. G.G.C., județul Prahova, confirmările de primire și

recipisele de predare a actelor procedurale, atașându-se în Dosarul nr.

Așadar, în lipsa unor

date certe din care să rezulte indicii serioase care să susțină veracitatea

acuzației potrivit căreia în exercițiul funcției de prim-procuror al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești intimata A.O. și-ar fi exercitat

atribuțiile de serviciu contrar legii și cu prejudicierea intereselor legitime

ale persoanei vătămate M.D., în mod corect s-a constatat că aspectele sesizate

nu cad sub incidența dispozițiilor art. 246 C. pen. și nici a altora de natură

a atrage incidența legii penale și a impune începerea urmăririi penale

împotriva acesteia.

Soluția obținută cu

ocazia instrumentării plângerii-obiect al Dosarului nr. 11574/P/2007 - în

sensul netrimiterii în judecată a intimatelor P.E. și V.E., în calitate de

autori ai infracțiunii de fals prev. de art. 290 C. pen. nu poate conduce la

concluzia că rezoluția atacată este netemeinică.

În raport de considerentele sus-menționate în mod

corect s-a reținut că aspectele de nelegalitate și netemeinicie invocate de

petent nu se justifică, situație în care plângerea formulată a fost respinsă ca

nefondată.

Așa fiind, văzând și

dispozițiile art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M.D. împotriva

Sentinței penale nr. 84 din 22 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe care o menține ca legală și

temeinică.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a dispune obligarea

recurentului petent la plata cheltuielilor judiciare către stat - în recurs.

Respinge cererea de

conexare a Dosarului nr. 431/42/2010 la Dosarul nr. 507/42/2010.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționarul M.D. împotriva Sentinței penale nr.

84 din 22 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 decembrie 2010.

Sursă