ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3841/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 octombrie 2010 Curtea de Apel București, având pe rol soluționarea apelului inculpatului R.N.A. împotriva Sentinței penale nr. 568/F din 30 august 2010 a Tribunalului București, a dispus în baza art. 300 1 C. proc. pen., menținerea arestului preventiv a acestuia. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în cauză, există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c) și i) C. pen., că este îndeplinită condiția de arestare prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen. și lăsarea lui în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, care susține că menținerea arestării preventive nu se mai justifică întrucât nu are antecedente penale, iar lăsarea sa în libertate nu ar putea influența buna desfășurare a procesului penal. Recursul inculpatului nu este fondat. Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., instanța care verifică periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive, dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive. În cauză, în mod temeinic, instanța apelului a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului se mențin. Este întrunită condiția prevăzută de art. 143 C. proc.

pen., în sensul că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea de tentativă la omor calificat împotriva tatălui său la data de 1 ianuarie 2010. În acest sens este hotărârea de condamnare a Tribunalului București depusă la dosarul cauzei. Față de modalitatea concretă a comiterii faptelor, înjunghiere în zona gâtului a victimei, Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Este îndeplinită și condiția cu privire la limita de pedeapsă prevăzută de lege pentru arestarea preventivă a inculpatului. Așa fiind, încheierea atacată este legală și temeinică. Prin urmare, Curtea va respinge recursul inculpatului, pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.N.A. împotriva Încheierii din 14 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală pronunțată în Dosarul nr. 15814/3/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 octombrie 2010.