ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 293/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 293/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei penale de față;
Din actele și lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin contestația în anulare înregistrată la 7 decembrie
2009, condamnatul G.R.P., deținut în Penitenciarul Focșani a cerut desființarea
Deciziei penale nr. 1727 din 11 mai 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție în Dosarul nr. 2328/91/2008.
În motivarea contestației în anulare
condamnatul a susținut că nu s-au interpretat corect în contextul probatorului
administrat cele două acte medico-legale pentru reținerea unei corecte stări de
fapt, că probele biologice nu au fost recoltate și conservate corespunzător, că
au fost fabricate de organele de anchetă în scopul condamnării sale pe nedrept.
În drept, contestatorul nu a invocat
niciunul din cazurile contestației în anulare, prevăzute expres și limitativ de
art. 386 lit. a) - e) C. proc. pen.
S-a procedat, în conformitate cu
art. 391 C. proc. pen., la examinarea admisibilității în principiu a
contestației în anulare deduse judecății, fără citarea părților.
Din examinarea motivelor pe care se
întemeiază contestația în anulare se constată că acestea nu se includ în nici
unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
Fiind o cale extraordinară de atac
aceasta se exercită numai împotriva unor hotărâri definitive și numai în limita
cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
Nemulțumirea contestatorului legată
de modul în care au fost interpretate, recoltate sau conservate probele în
dosarul cauzei, puteau face obiect al unor critici în cadrul căilor de atac
ordinare, dar nu se încadrează nici cel puțin formal în vreunul din cazurile
contestației în anulare.
Desigur, exercitând o procedură
judiciară specială în alte condiții decât cele prevăzute strict și imperativ de
norma procesual penală, cererea condamnatului este sancționată cu
inadmisibilitatea.
Pentru considerentele ce preced,
contestația în anulare se va respinge, ca inadmisibilă.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă,
contestația în anulare formulată de contestatorul G.R.P. împotriva Deciziei
penale nr. 1727 din 11 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
penală, pronunțată în Dosarul nr. 2328/91/2008.
Obligă contestatorul la 200 RON
cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
27 ianuarie 2010.