ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3920/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3920/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului
penal de față;
Prin încheierea din 20 septembrie 2010 a
Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în
Dosar nr. 2942.1/40/2006 a fost respinsă cererea de sesizare a Curții
Constituționale formulată de inculpatul C.C. cu soluționarea excepțiilor de
neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. (5) și art. 146 C. pen.,
precum și a prevederilor art. 178 alin. (2
1
) și art. 334 C. proc.
pen.
S-a reținut că, deși
în aparență excepțiile invocate par a avea legătură cu soluționarea cauzei,
acestea contravin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât tind la o
modificare a prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate și
în special a unor prevederi ce țin de politica penală a statului.
De asemenea, din
analiza excepțiilor invocate se observă că dispozițiile art. 178 alin. (2
1
)
C. proc. pen. reclamate ca neconstituționale nu au legătură cu persoana
inculpatului, semnatar al excepțiilor de neconstituționalitate, ci vizează doar
procedura de citare a persoanelor care locuiesc în străinătate.
Împotriva acestei
încheieri a declarat recurs inculpatul C.C., susținând că sunt îndeplinite
condițiile de admisibilitate prev. de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru
sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile invocate.
Examinând încheierea
atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 2 alin.
(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, această unică autoritate de jurisdicție constituțională se
pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost
sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Din analiza
excepțiilor de neconstituționalitate ce fac obiectul prezentei cauze rezultă
că:
- în privința disp.
art. 215 alin. (5) și art. 146 C. pen., se contestă instituirea limitei de
200.000 RON pentru a considera că o infracțiune, în particular, cea de
înșelăciune, a produs „consecințe deosebit de grave";
- în privința disp.
art. 178 alin. (2
1
) C. proc. pen., se consideră că „se impune
modificarea acestui text prin introducerea unei proceduri de căutare a
domiciliului persoanei care locuiește în străinătate și căreia nu i s-a adus la
cunoștință că este parte într-un proces penal";
- în privința disp.
art. 334 C. proc. pen. se consideră că, pentru a fi constituțional, „ar fi
trebuit să se prevadă că în cazul schimbării încadrării juridice instanța să
fie obligată să restituie dosarul procurorului pentru modificarea actului de
sesizare a instanței".
Or, așa cum corect a
constatat instanța de apel pe rolul căreia cauza se află în prezent, prin
invocarea acestor excepții de neconstituționalitate inculpatul tinde la
modificarea dispozițiilor legale sus-amintite, situație exclusă de disp. art. 2
alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și care ar transforma Curtea Constituțională
într-un legislator pozitiv, încălcând astfel atribuțiile exclusive ale
Parlamentului.
În altă ordine de
idei, din actele dosarului de apel rezultă că anterior încheierii recurate au
mai fost formulate alte 3 cereri ale inculpatului și celorlalte părți din
cauză, de sesizare a Curții Constituționale cu diferite excepții de
neconstituționalitate, una dintre sesizări fiind și admisă, fapt ce pune în
discuție însăși buna-credință cu care sunt exercitate drepturile procesuale în
prezenta cauză.
Prin urmare, Înalta
Curte constată că în mod legal și temeinic instanța de apel a respins prin
încheierea recurată noua cerere de sesizare a Curții Constituționale, astfel
încât recursul inculpatului este nefondat și va fi respins conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor
judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat C.C. împotriva încheierii
din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori, pronunțată în Dosar nr. 2942.1/40/2006.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 4 noiembrie 2010.