ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4481/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4481/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile art. 256 C proc.
civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:
Hotărârea instanței de apel
Prin
decizia nr. 188 A din 18 iunie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă
și asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat
de pârâta SC T.A. SA împotriva sentinței civile nr. 1558 din 17 decembrie 2009 a
Tribunalului Maramureș.
Pentru a decide astfel, instanța de apel
a reținut că B.C.I. a obținut dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu
de la G.A., și s-a adresat cu notificare pârâtei la 21 septembrie 2005.
Față de formularea notificării, pârâta
era obligată să respecte prevederile art. 25 din Legea nr. 10/2001 și să soluționeze
notificarea în termen de 60 de zile de la data înregistrării ei sau, după caz, de
la data depunerii actelor doveditoare.
Aceste prevederi legale nu disting după
cum unitatea deținătoare se pronunțase sau nu anterior asupra vreunei alte notificări
făcute cu privire la același imobil, ceea ce trimite la concluzia că ori de câte
ori se formulează o notificare privitoare la acordarea de măsuri reparatorii în
temeiul Legii nr. 10/2001, aceasta trebuie să primească soluționare.
Stă în puterea unității deținătoare să
aprecieze asupra legalității și caracterului fondat ori nefondat al notificărilor
ulterioare, acestea putând fi respinse ca tardive, nefondate etc. atunci când nu
întrunesc cerințele prevăzute de lege pentru admiterea cererii de acordare a măsurilor
reparatorii.
Recursul
2.1. Motive
Pârâta SC T.A. SA a declarat recurs prin
care a formulat, în esență, următoarele critici:
Instanța a omis să se pronunțe asupra inadmisibilității
acțiunii decurgând din faptul că notificarea nu a fost depusă în termenul prevăzut
de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
În motivarea apelului s-a mai arătat că
reclamantul nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii,
în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, însă instanța a omis să analizeze și aceste
motive de apel.
Hotărârea instanței de apel nefiind motivată,
se impune casarea acesteia în condițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Notificarea autoarei reclamantului a fost
soluționată prin decizia nr. 1028 din 17 octombrie 2002.
2.2. Analiza recursului
Recursul nu este întemeiat și va fi respins
pentru următoarele considerente:
Reclamantul a învestit prima instanță cu
o cerere având ca obiect obligarea pârâtei să se pronunțe asupra notificării formulate
de acesta în 21 septembrie 2005 privind restituirea în natură a terenului în suprafață
de 4.133 m.p., situat în Baia Sprie.
Niciuna dintre instanțele de fond nu s-a
pronunțat decât în limitele învestirii, respectiv nu a obligat pârâta la emiterea
unei decizii/dispoziții prin care să și restituie în natură imobilul ce formează
obiectul notificării.
Instanța de apel a răspuns tuturor criticilor
apelantei, explicându-i că ori de câte ori se formulează o notificare privitoare
la acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 aceasta trebuie
să primească soluționare. S-a mai arătat, de asemenea, faptul că soluția asupra
notificării urmează să fie dată de unitatea deținătoare la care s-a depus notificarea,
aceasta putând să decidă în funcție de situația concretă din dosarul constituit
pentru analiza notificării.
În aceste condiții, nu se poate considera
că decizia din apel nu este motivată, prin faptul nerăspunderii asupra tuturor criticilor
invocate de apelantă, ceea ce înseamnă că apelantei nu i s-a produs nicio vătămare
procesuală, de natură să ducă la anularea hotărârii, pentru motivul de casare prevăzut
de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., invocat de aceasta.
Având în vedere cele mai sus arătate, criticile
formulate de recurentă nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C proc. civ., motiv
pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat
de pârâta SC T.A. SA împotriva deciziei nr. 188 din 18 iunie 2010 a Curții de Apel
Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26
mai 2011.