ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul CNSAS a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ț.C., constatarea existenței calității

pârâtului de colaborator al Securității.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin Cererea nr. P1442/05 din 25 iulie 2005

adresată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de către

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 s-a

solicitat verificarea, în temeiul fostei Legi nr. 187/1999 privind accesul la

propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, în ceea ce îl

privește pe pârâtul Ț.C., la data cererii, de deținător al titlului de

revoluționar, în prezent luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie

1989.

Reclamantul a arătat

că materialele depuse la dosar dovedesc faptul că reclamantul a semnalat

organelor de securitate, în mod benevol, informații despre profilul politic al

unor colegi încadrați la Centrala Cimentului București și astfel prima condiție

impusă de legiuitor pentru reținerea calității de colaborator al Securității

prin furnizare de informații este îndeplinită.

Reclamantul a mai

arătat că este îndeplinită și cea de a doua condiție impusă de lege pentru

constatarea calității de colaborator al Securității, deoarece se poate reține

că furnizarea informațiilor de asemenea natură a fost făcută conștient, iar

pârâtul avea reprezentarea clară a faptului că asemenea relatări nu rămâneau

fără urmări.

S-a mai arătat că

informațiile furnizate au contribuit la urmărirea pe motive politice a

persoanelor semnalate, majoritatea se aflau deja în baza de lucru a Securității

și astfel este îndeplinită și cea de-a doua cerință a legii, informațiile

furnizate privind îngrădirea dreptului la viața privată.

În drept, acțiunea a

fost întemeiată pe O.U.G. nr. 24/2008.

Pârâtul a depus

întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a

CNSAS, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, iar, în subsidiar, a

susținut că nu a semnat nici un angajament cu fosta securitate și că nu a

primit nici un beneficiu în temeiul Legii nr. 42/1990.

Prin cererea

formulată la data de 8 februarie 2011, pârâtul a invocat excepția de

nelegalitate a notei de constatare, excepția lipsei de reprezentant a CNSAS,

excepția prematurității începerii procedurii de verificare, lipsa procedurii

prealabile, excepția inexistenței în dosar a vreunui înscris semnat după data

de 18 octombrie 1979; excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Național

de Soluționare a Contestațiilor nr. 2 din 18 decembrie 2008.

Prin cererea

formulată la data de 8 februarie 2011, reclamantul a solicitat anularea Notei

de constatare DI/I/1625 din 27 mai 2009, în temeiul art. 1 și 4 din Legea nr.

554/2004.

Prin Sentința civilă

nr. 1368 din 23 februarie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția

lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată,

- a respins excepția

lipsei calității de reprezentant a CNSAS ca neîntemeiată,

- a respins excepția

lipsei procedurii prealabile și excepția prematurității ca neîntemeiate,

- a respins excepția

de nelegalitate și cererea de anulare a Notei de Constatare D1/1/1625 din 27

mai 2009 ca neîntemeiate,

- a respins excepția

de nelegalitate a Hotărârii nr. 2/2008 a CNSAS ca neîntemeiată,

- a admis acțiunea

formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității, în contradictoriu cu pârâtul Ț.C. și a constatat existența

calității pârâtului de colaborator al Securității.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la

excepția lipsei procedurii administrative prealabile, invocată de pârât în

temeiul art. 109 C. proc. civ. și art. 7 din Legea 554/2004, instanța a

constatat că este neîntemeiată, reținând că prezenta acțiune nu este o acțiune

întemeiată pe Legea nr. 554/2004, reclamantul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității formulează acțiuni în constatarea calității de

colaborator al Securității conform O.U.G. nr. 24/2008, act normativ care nu

reglementează pentru autoritatea publică vreo procedură prealabilă de urmat

înainte de a sesiza instanța de judecată.

Cu privire la

excepția lipsei calității de reprezentant a CNSAS instanța a apreciat că este

de asemenea neîntemeiată, reținând că pârâtul a invocat mai mult ca o apărare

pe fondul cauzei această excepție, în sensul că în dosar nu există vreun

înscris public conținând numele Ț.C. nominalizat clar.

Cu privire la

excepția prematurității începerii procedurii de verificare instanța a constatat

că este neîntemeiată, întrucât pârâtul a făcut trimiteri fără concluzii logice

și nici nu a menționat vreun termen care ar fi trebuit respectat înainte de

începerea procedurii de verificare de către Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității.

Privitor la

susținerea sub formă de excepție a inexistenței la dosar a vreunui înscris

semnat de pârât, aceasta nu a fost apreciată și analizată ca o excepție, fiind

în fapt o apărare pe fondul cauzei.

Cu privire la

excepția lipsei calității procesuale active a CNSAS, motivată de pârât în

sensul că între el și reclamant nu există raporturi juridice sau de altă

natură, instanța a apreciat că este de asemenea neîntemeiată, deoarece

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are atribuții legale

de verificare sub aspectul constatării calității de colaborator al fostei

Securități a persoanelor care dețin titlul de revoluționar conform art. 33

alin. (1) și art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008.

S-a mai reținut în

considerentele hotărârii atacate că, în speță, calitatea pârâtului de

revoluționar și cererea formulată de Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 au conferit reclamantului dreptul de a

verifica și de a formula acțiune în justiție în contradictoriu cu pârâtul,

astfel că în raportul juridic dedus judecății Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității are calitate procesuală.

Cu privire la

excepția de nelegalitate a Notei de Constatare nr. DI/I/1625 din 27 mai 2009

instanța de fond a constatat că este neîntemeiată, reținând că Nota de

Constatare nu este un act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004, fiind

un act premergător cererii de chemare în judecată, prin care reclamantul

realizează o ordonare a înscrisurilor avute în vedere și consemnează relevanța

acestora pentru susținerea cererii de chemare în judecată.

Pentru aceleași

considerente reținute anterior, Curtea a respins cererea de anulare a notei de

constatare, dar și excepția de nelegalitate, ca neîntemeiate.

S-a reținut că

pârâtul a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii CNSAS nr. 2/2008 pe

motiv că i s-a comunicat ulterior investigației și nu în timpul ei, dar

motivarea excepției făcută de pârât nu este deloc clară în privința căror texte

din Hotărârea nr. 2/2008 de aprobare a Regulamentului de organizare și

funcționare a CNSAS apreciază că este nelegală.

Pentru aceste

considerente, instanța de fond a respins excepția de nelegalitate ca

neîntemeiată.

Pe fondul cererii de

chemare în judecată instanța a reținut că pârâtul Ț.C., născut în comuna B.,

județul Ialomița, a fost recrutat la data de 18 octombrie 1979 de către

Direcția II, Serviciul 6, sub numele conspirativ „D.” pentru încadrarea

operativă a colegilor de serviciu din cadrul Centralei Cimentului București, că

în Angajamentul semnat la data de 18 octombrie 1979 pârâtul s-a angajat să

sprijine „în mod organizat și secret organele de securitate”, pe motiv că

„apărarea patriei și a securității sale constituie o datorie a fiecărui

cetățean al RSR”.

Analizând materialele

din speță, instanța a constatat că pârâtul Ț.C. a semnalat organelor de

securitate informații despre profilul politic al unora dintre colegii săi

încadrați la Centrala Cimentului București, că informațiile furnizate

Securității de către acesta se referă la activități și atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist, iar aceasta constituie prima cerință menționată

de O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al

Securității.

Cu privire la cea

de-a doua condiție cerută de lege și anume ca informațiile furnizate să vizeze

îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, instanța a constatat că este,

de asemenea, îndeplinită în speță, reținând că pârâtul a furnizat informații

securității în mod conștient, având reprezentarea clară a faptului că

relatările sale nu rămâneau fără urmări și că prin furnizarea acelor

informații, cu privire la profilul politic necorespunzător al unor colegi de

serviciu, pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în

declarațiile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare.

Astfel, s-a apreciat

de către instanță că informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea

dreptului la viața privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu

privire la Drepturile Civile și Politice.

Față de cele reținute

anterior, Curtea, constatând îndeplinite cerințele art. 2 lit. b din O.U.G. nr.

24/2008, a admis acțiunea CNSAS și a constatat existența calității pârâtului de

colaborator al Securității.

Ulterior, prin

cererea formulată la data de 13 aprilie 2011, pârâtul Ț.C. a solicitat și

susținut, în temeiul art. 281 alin. (1) și alin. (2) și art. 281

1

alin. (1), precum și art. 281

2

alin. (1), următoarele:

materiale cu privire la adresa de domiciliu și anume menționarea în loc de str.

............., corect strada .............;

asupra probatoriului propus prin întâmpinare la termenul de judecată din 01

septembrie 2010, 13 octombrie 2010, 24 noiembrie 2010 (proba cu martori,

înscrisuri și cu efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice și

grafologice, reclamanta să depună înscrisuri);

asupra împrejurării că la termenul de judecată din 9 februarie 2011 a cerut să

nu se judece cauza în lipsă până nu depune Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității toate înscrisurile existente în cele 12 volume aflate la

autoritatea reclamantă;

Sentinței Civile nr. 1368 din 23 februarie 2011 pag. 2 rând 9 - 13 s-a

strecurat o eroare materială și citează „rezultă că pârâtul a fost recrutat ….

sub numele conspirativ D. pentru încadrarea informativă a colegilor de serviciu

din Centrala Cimentul”.

Sentinței civile nr. 1368 din 23 februarie 2011 sau în încheierile de ședință

nu se regăsește dacă în afara cererii de asigurare gratuită a unui apărător

instanța s-a pronunțat asupra probelor (martori, înscrisuri, expertiză

medico-legală psihiatrică, expertiză grafologică).

cele 96 file cu înscrisuri depuse în ședința publică în dosar când a solicitat

reexaminarea Cererii de ajutor public nr. 4770/2/2010 la data de 13 octombrie

2010 primită poștal la 4 noiembrie 2010.

pronunțat asupra cererii de suspendare a cauzei până la primirea celor 11

dosare aflate la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității .

Prin încheierea din 1

iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, în baza art. 281 C. proc. civ., a admis în parte cererea de

îndreptare a erorii materiale din dispozitivul Sentinței civile nr. 1368 din 23

februarie 2011, în sensul că sintagma "............." menționată la

alin. (6), ultimul rând din dispozitiv se înlocuiește cu sintagma corectă

".............", respingând în rest cererea de îndreptare a erorii

materiale întemeiată pe art. 281 C. proc. civ. și cererea de lămurire

dispozitiv și înlăturare dispoziții, întemeiată pe art. 281

1

C.

proc. civ., ca neîntemeiate.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâtul Ț.C., susținând că hotărârea atacată este

nelegală și netemeinică, bazându-se pe interpretarea greșită a probelor

dosarului.

Astfel, angajamentul

și notele informative au fost date sub constrângere, în timp ce el se afla în

stare de reținere și se referă la persoane și împrejurări pe care nu avea cum

să le cunoască, în calitatea sa de magazioner la Centrala Cimentului.

Recurentul și-a

încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs în

prevederile art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond,

precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este

întemeiat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:

Analizând cu

prioritate conținutul informațiilor despre care se susține că ar fi fost

furnizate de către pârâtul-recurent sub numele D., Înalta Curte constată că

acestea conțin, în totalitatea lor, doar aprecieri personale ale acestuia

despre trăsăturile de caracter ale unor persoane, caracterizări generale, fără

a se referi la activități și atitudini potrivnice regimului comunist în concret

(de natură să atragă persecuții politice).

Astfel,

pârâtul-recurent se referă fie la caracterul unor persoane („suflă pe la

urechile șefilor”, „vrea multe fără să plătească, pe gratis - cadou”, „legat de

serviciu de interes, nu din sinceritate”, „politic nu-și manifestă nici

aprobarea, nici dezaprobarea”), fie la comportamente care nu au legătură cu

atitudinea politică („se bănuiesc relații extraconjugale”, „activează pe tărâm

extraprofesional (sportiv) din interes” ș.a).

Chiar și ofițerul

coordonator G.N., în apreciere asupra informatorului „D.” din 14 mai 1980,

menționează necesitatea ca pe viitor să se „insiste asupra modului de redactare

a materialului informativ, având tendința de a literaturiza informațiile”.

Față de probele

dosarului, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt întrunite cumulativ

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv

lipsește condiția existenței unor informații referitoare la activități și

atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ceea ce face inutilă analiza

celorlalte condiții prevăzute de textul de lege.

În consecință, cu

referire la art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi

admis, dispunându-se modificarea în parte a sentinței atacate în sensul

respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

În raport de această

decizie, recursul împotriva încheierii din 1 iunie 2011 - care se referă la

rectificarea unor erori materiale, va fi respins ca rămas fără obiect, față de

modificarea sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ț.C. împotriva Sentinței civile nr. 1368 din 23 februarie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că

respinge acțiunea formulată de reclamantul CNSAS privind constatarea calității

pârâtului de colaborator al Securității, ca neîntemeiată.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței .

Respinge recursul

declarat de pârât împotriva Încheierii din 1 iunie 2011 a aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2012 .

Procesat de GGC - LM