ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2671/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 iunie 2010 Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus în temeiul art. 160 b alin. (1) și 3 rap. la art. 300 2 C. proc. pen., menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului I.S.A. Dispunând astfel, instanța de apel a constatat că motivele de bănuială legitimă prin săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de viol în forma tentativei, prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. - la 1 septembrie 2009, într-un loc public, a acostat pe I.A. și prin acte de constrângere și violență care au necesitat 6 - 7 zile de îngrijiri medicale, să întrețină relații sexuale, acțiune care nu s-a consumat datorită împotrivirii minorei care a reușit să scape - ce au impus arestarea la 2 septembrie 2009 în baza art. 143 rap.

la art. 148 lit. f) C. proc. pen., se mențin nemodificate prin trimiterea sa în judecată și condamnarea acestuia prin Sentința penală nr. 110 din 23 februarie 2010 la o pedeapsă de 6 ani închisoare sporită cu 6 luni de închisoare, în total 6 ani și 6 luni de închisoare. Recursul împotriva încheierii amintite declarat de inculpat, cu solicitarea de a i se aprecia situația procesuală actuală în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerii de îndată în libertate de îndată, prin aplicarea în cauză a disp. art. 160 b alin. (2) C. proc. pen., este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru următoarele considerente: Conform art. 160 b alin. (3) C. proc.

pen. "când (.) constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheierea motivată, menținerea arestării preventive" (soluția contrară și de revocare a arestării preventive/punere de îndată în libertate prevăzută de art. 160 b alin. (2) C. proc. pen. -cerută și de intimatul-inculpat-recurent - putând fi adoptată numai dacă instanța constată că "arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate") . În speță, dată fiind condamnarea în primă instanță a inculpatului în cadrul unui proces penal desfășurat cu garantarea dreptului la o apărare și a principialității prevăzute de art. 288, 291 C. proc.

pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor la pedeapsa de 5 ani închisoare, sunt incidente prevederile art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. (iar nu acelea în sens contrar prevăzute de art. 160 b alin. (2) C. proc. pen. solicitate de recurent). În plus condamnarea în primă instanță chiar nedefinitivă justifică menținerea arestării preventive în cauză a intimatului-inculpat și pentru temeiul juridic nou prevăzut de art. 160 b alin. (3) teza a II-a C. proc. pen. raportat la art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului "dacă este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal competent". Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.S.A. împotriva Încheierii din 22 iunie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 06443/99/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 iulie 2010.