ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5356/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 149 din 08 decembrie 2009, Curtea

de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a

respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamanta SC R. SA Mureș, în contradictoriu

cu pârâta D.G.F.P. Mureș, prin care solicită anularea deciziilor nr. 57 din 30 iunie

2008 și nr. 1785 din 21 martie 2008, emise de pârâtă, și obligarea acesteia la calcularea

accesoriilor stabilite în sarcina reclamantei prin decizia nr. 1785 din 21

martie 2008.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a admis excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtă,

reținând, în esență, următoarele:

Potrivit art. 11 din Legea

nr. 554/2004, termenul în care poate fi introdusă acțiunea în contencios este de

6 luni de la data comunicării actului atacat (în speță, decizia nr. 57/2008), acesta

fiind un termen de prescripție, potrivit alin. ultim al art. 11 din lege.

Pe de altă parte, arată

prima instanță, potrivit art. 11 alin. (2), pentru motive temeinice, cererea poate

fi introdusă și peste acest termen de prescripție de 6 luni, sub condiția existenței

unor motive temeinice, acest termen fiind calificat de legiuitor ca fiind de decădere.

În aceste condiții, concluzionează

instanța de fond, întrucât reclamanta nu a justificat existența vreunui motiv temeinic

și, mai mult, nu a contestat depunerea acțiunii peste termenul de 6 luni, în înțelesul

legii, este cert că acestuia nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin.

(2) din lege, acțiunea fiind apreciată ca tardiv formulată, în raport de data comunicării

actului atacat – 11 iulie 2009 și cea a formulării acțiunii – 13 februarie 2009.

Împotriva sentinței

nr. 149 din 08 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal reclamanta

SC R. SA, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea

hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a învederat, prin motivele

de recurs, că prin raportare la prevederile art. 218 C. proc. fisc., excepția invocată

în cauză de către intimată este neîntemeiată deoarece în condițiile în care există

un termen de prescripție de 6 luni, de la care curge de la anumite momente, dar

și un termen maxim de un an de la data emiterii actului administrativ, ca termen

de decădere înăuntrul căruia dreptul subiectiv civil există și nu este stins. În

speță, s-a relevat, întreaga procedură și inclusiv ieșirea din reorganizare a reclamantei

a fost tergiversată ca urmare a deciziilor emise de D.G.F.P. Mureș, recurenta așteptând

recalcularea accesoriilor și emiterea unei decizii conform îndrumărilor A.N.A.F.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor

art. 11 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,

cu modificările și completările ulterioare: „(1) Cererile prin care se solicită

anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea

dreptului pretins și repararea pagubei se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; b) data comunicării refuzului

nejustificat de soluționare a cererii; c) data expirării termenului de soluționare

a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare

a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat

de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii

sau, după caz, a plângerii prealabile; e) data încheierii procesului-verbal de finalizare

a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. (2) Pentru motive

temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă

și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de Ia data comunicării

actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii

procesului-verbal de conciliere, după caz, (...) (5) Termenul prevăzut la alin.

(1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de

decădere”.

S-a probat, în cauză,

că decizia nr. 57 din 30 iunie 2008 a D.G.F.P. Mureș a fost comunicată reclamantei

SC R. SA Târgu Mureș la data de 11 iulie 2009 și că acțiunea în contencios administrativ

prin care s-a solicitat anularea actului administrativ individual mai sus menționat

a fost înregistrată la data de 13 februarie 2010, cu nerespectarea termenului de

prescripție de 6 luni de la data comunicării actului ce face obiectul acțiunii.

Reclamanta nu a dovedit

existența unor motive temeinice care să justifice formularea acțiunii în contencios

administrativ după expirarea termenului de prescripție de 6 luni de la data comunicării

actului administrativ atacat, astfel că în mod întemeiat instanța de fond a admis

excepția tardivității invocată de pârâta D.G.F.P. Mureș și a respins ca tardiv introdusă

acțiunea reclamantei SC R. SA Târgu Mureș.

Așa fiind, constatând

că motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate și că hotărârea recurată

este legală, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de SC R. SA Târgu Mureș împotriva

sentinței nr. 149 din 08 decembrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC R. SA Mureș împotriva sentinței nr. 149 din 08 decembrie 2009 a

Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 decembrie 2010.