ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2903/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2903/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față,
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 243 din
12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 174 C. pen., a
fost condamnat inculpatul D.N.A., deținut în Penitenciarul Colibași, la
pedeapsa închisorii de 15 ani, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. și 10
ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
În baza art. 71
alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei,
drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
În baza art. 88
C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, din 19
ianuarie 2011 la zi.
În baza art. 350
alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive luată față de
inculpat.
În baza art. 118
alin. (1) lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat ciomagul de lemn cu lungimea
de 140 cm, dislocat la partea inferioară pe o porțiune de 50 cm, folosit de acesta
la comiterea infracțiunii și care se află la Camera de corpuri delicte a Tribunalului
Argeș, sigilat cu sigiliu.
S-a admis acțiunea
civilă a părții civile Ș.L.V., iar în baza art. 998 și urm. din vechiul C. civ.,
raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata
către această parte civilă a sumei de 50.000 RON daune morale.
De asemenea, s-a
admis acțiunea civilă a părților civile A.M. și Președintele Consiliului Județean
Bacău, pentru minora A.A.I., iar în baza art. 998 și urm. din vechiul C. civ., raportat
la art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către minoră
a sumei de 200.000 RON daune morale și la plata unei prestații periodice, constând
în diferența ce rezultă din alocația lunară de plasament pe care minora o primește
de la Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Bacău și o treime din venitul minim
garantat la care era îndreptățită victima de la data decesului victimei și până
la încetarea stării de nevoie.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că în data de 18
ianuarie 2011, în jurul orelor 20:00, inculpatul D.N.A. a lovit-o pe numita Ș.M.G.
cu pumnii, picioarele și o bâtă în zona capului și pe alte zone ale corpului, provocându-i
leziuni ce au condus la deces.
Împotriva sentinței
sus-menționate, inculpatul a declarat apel, solicitând reindividualizarea judiciară
a pedepsei, prin aplicarea dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen.
Prin decizia penală
nr. 72/A din 5 iulie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru
cauze cu minori și familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei
decizii, inculpatul a declarat recurs.
Prin recursul
declarat, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat a solicitat
casarea hotărârilor atacate, în temeiul art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen. și reducerea pedepsei aplicate, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen.
Examinând cauza
în raport cu motivele de recurs invocate de inculpat, Înalta Curte constată că recursul
nu este fondat.
Din examinarea
lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect fapta și vinovăția
inculpatului, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale
și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată inculpatului.
Înalta Curte constată
că în cauza dedusă judecății nu sunt îndeplinite condițiile art. 320
1
alin. (1) C. proc. pen. raportat la O.U.G. nr. 121/2011, care presupun o recunoaștere
în integralitate a faptelor reținute în rechizitoriu, în fața instanței de fond.
Având în vedere
poziția procesuală a inculpatului, care la termenul din 10 ianuarie 2012, a declarat
că solicită administrarea probelor din rechizitoriu, se constată că instanța de
fond a luat act în mod corect de manifestarea de voință a acestuia.
În ce privește
cuantumul pedepsei aplicate, Înalta Curte constată că a fost just individualizat,
în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., instanțele având în vedere
gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care
inculpatul a conceput și realizat infracțiunea de omor (pe fondul unor relații tensionate,
de gelozie și a unui conflict izbucnit în acea zi, a lovit-o pe numita Ș.G. cu pumnii,
cu picioarele și cu o bâtă în zona capului și pe alte zone ale corpului producându-i
leziuni ce au dus la deces), precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului,
care nu are antecedente penale și a avut o poziție oscilantă în cursul procesului.
Instanța a avut
în vedere toate aceste criterii și Ie-a valorificat în operațiunea de individualizare
a cuantumului pedepsei aplicate, apreciind în mod just că pedeapsa de 15 ani închisoare
este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, astfel după cum acestea
sunt reglementate în dispozițiile art. 52 C. pen., contribuind la reeducarea inculpatului
și reintegrarea lui socială.
Neexistând nici
alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca
recursul declarat de recurentul inculpat D.N.A. împotriva deciziei penale nr. 72/A
din 5 iulie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și familie, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de recurentul inculpat D.N.A. împotriva deciziei penale nr. 72/A
din 5 iulie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu
minori și familie.
Deduce din pedeapsa
aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive, de la
19 ianuarie 2011 la 20 septembrie 2012.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
20 septembrie 2012.