ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1957/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor de

la dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 37 din 1 februarie

2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art. 174 și 176 alin. (1) lit. a)

C. pen., fost condamnat inculpatul N.M. la pedeapsa închisorii de 25 ani și 10

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen.

În baza art. 71 alin.

(1) și (2) C. pen. s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei,

drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen.

În baza art. 217

alin. (4) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul N.M. la pedeapsa închisorii

de 5 ani.

Conform art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat

inculpatului pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare, cu executare în

condițiile art. 57 C. pen. și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (1) și (2) C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive, de la

data de 18 iunie 2009, până în prezent.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de

inculpat.

În baza art. 346

alin. (1) și art. 14 C. proc. pen., rap. la art. 998 și urm. C. civ., a fost

obligat inculpatul la plata către partea civilă C.I. a sumei de 1.500 RON,

daune morale.

În baza art. 191

alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.085,6

RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 RON onorariu avocat din

oficiu ce s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 28 octombrie 2009,

a fost înregistrat sub nr. 3820/109/2009, rechizitoriul nr. 237/P/2009/26

octombrie 2009, prin care Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a dispus

trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului N.M.,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. și

art. 217 alin. (4) C. pen., în condițiile art. 33 lit. a) C. pen.

Pentru a pronunța

această sentință prima instanță a reținut, în fapt următoarele:

În seara zilei de 17

iunie 2009, inculpatul, cioban la o stână din apropierea pădurii Găvana, comuna

Mozăceni, județul Argeș, a rămas singur cu victima C.F., nașa sa. După ce i-a

propus acesteia să întrețină relații sexuale și fiind refuzat, (chiar lovit

ușor cu o paletă de lemn) a avut o reacție violentă aplicându-i multiple și

intense lovituri cu o bâtă în zona capului. Victima a căzut în stare de

inconștiență la circa 1,5 m de baracă.

Pentru a șterge

urmele faptei, inculpatul a incendiat baraca și, deși a văzut că victima încă

trăia, nu i-a dat ajutor, motivând că din cauza temperaturii ridicate și a pericolului

de explozie, nu s-a putut apropia de aceasta.

În cauză, s-a

întocmit raportul de constatare medico-legală, de autopsie din 13 octombrie

2009 de către S.M.L. Argeș, din care a rezultat că moartea numitei C.F. a fost

violentă și s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit în urma unui

traumatism cranio-cerebral forte (plăgi despicate, fractură de boltă și bază

craniană, hematom extradural și subdural, hemoragie meningo-ventriculară și

contuzie cerebrală) prin lovire cu corp tăietor despicător. Între leziunile

traumatice cranio-cerebrale și deces a existat legătură directă de cauzalitate,

iar instalarea acestuia a fost grăbită și de incendiul produs în timp ce

victima era vie, din moment ce pe căile respiratorii au fost evidențiate urme

de sânge, funingine și fum. Celelalte semne de violență constatate la necropsie

s-au putut produce prin contact cu flacăra.

În conformitate cu

disp. art. 117 alin. (1) C. proc. pen., în cauză s-a efectuat o expertiză

medico-legală psihiatrică, în condiții de internare la I.N.M.L. „M.M.",

fiind depus la dosar raportul din 17 iulie 2009, întocmit I.N.M.L. „M.M.",

din care a rezultat că inculpatul prezintă diagnosticul tulburare organică de

personalitate pe fond toxicoetilic și are discernământul păstrat în raport de

faptele pentru care este cercetat.

Având în vedere

probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, instanța a considerat că

acesta dovedește atât existența faptelor de omor deosebit de grav și distrugere

calificată, cât și vinovăția inculpatului, sub forma intenției directe, în

comiterea acestora.

Instanța de fond a

apreciat că, în drept, fapta inculpatului N.M., care în data de 17 iunie 2009,

a lovit-o pe victima C.F. cu o bâtă în zona capului și a spatelui, după care a

incendiat o baracă pentru a arde împreună cu victima care agoniza, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 174, 176 alin. (1) lit.

a) C. pen.

Fapta aceluiași

inculpat, care în aceeași seară a incendiat baraca pentru a șterge urmele

infracțiunii de omor, întrunește elementele ale infracțiunii prev. de art. 217

alin. (4) C. pen.

La individualizarea

judiciară a pedepselor la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în

vedere criteriile generale de individualizare, respectiv: limitele de pedeapsă

prevăzute de textele incriminatoare; gradul de pericol social concret al

faptelor reliefat de modul și mijloacele folosite, respectiv lovirea în

repetate rânduri a victimei în zona capului și a spatelui cu o bâtă,

incendierea unei barăci care a accelerat moartea victimei, împrejurările în

care au fost comise, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și pe timp de

noapte, dar și profitând de faptul că nu mai era nicio persoană prin preajmă,

urmările produse ce au constat în moartea victimei și distrugerea barăcii; persoana

inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și care și-a

recunoscut vinovăția față de faptele imputate.

Instanța a mai

reținut o serie de aspecte care îi conferă mai ales infracțiunii de omor

deosebit de grav un caracter abominabil, respectiv faptul că victima era nașa

de cununie a acestuia, dar și faptul că în trecut inculpatul a mai încercat să

întrețină un raport sexual cu victima pentru care a fost cercetat sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de tentativă de viol, dosar finalizat cu o soluție de

încetare a urmăririi penale, deoarece victima și-a retras plângerea prealabilă.

Față de cele de mai

sus, tribunalul a condamnat pe inculpat pentru infracțiunile pentru care a fost

trimis în judecată, a contopit pedepsele aplicate și a aplicat și pedeapsa

accesorie, dispunând ca pedeapsa rezultantă principală să fie executată în

condiții privative de libertate.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul N.M. solicitând reducerea pedepsei

principale aplicate.

Prin Decizia penală

nr. 34/A din 16 martie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpat.

Acesta a atacat

decizia cu recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală.

Invocând cazul de

casare prev. de art. 385

9

pct. 14 din C. proc. pen., recurentul

critică hotărârile pentru aplicarea unei pedepse excesive în raport de

împrejurările comiterii faptei și situația sa personală.

Recursul este nefondat

și urmează a fi respins ca atare.

Prima instanță a

stabilit, iar cea de apel a confirmat, o pedeapsă just individualizată în

raport de summumul de criterii prev. de disp. art. 72 C. pen., ținând cont de

acțiunea violentă excesivă îndreptată împotriva unei femei lipsite de apărare,

care era nașa sa de cununie, de mobilul exercitării violentelor, de incendierea

barăcii în care se afla victima.

În aspect fel

pedeapsa aplicată corespunde scopului coercitiv-educativ prev. de art. 523 C.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva Deciziei penale nr.

34/A din 16 martie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 18 iunie

2009 la 18 mai 2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 18 mai 2010.