ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4106/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin plângerea penală formulată de petentul P.G.C., s-a solicitat efectuarea de cercetări penale față de magistrații care "m-au condamnat nevinovat", respectiv O.V. - judecător la Judecătoria Suceava, M.A. -judecător la Curtea de Apel Suceava, H.L.M. și B.I.D. - judecători Ia Tribunalul Suceava. Prin ordonanța nr. 394/P/2009 din 6 mai 2009 a Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorii M.A., H.L.M. și B.I.D., care au pronunțat Decizia penală nr. 320/2007. Prin aceeași ordonanță s-a disjuns cauza cu privire la O.V.

- judecător la Judecătoria Suceava și s-a declinat soluționarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava. Prin rezoluția din 28 iulie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava în Dosarul penal nr. 150/P/2009, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de O.V. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. Pentru a dispune astfel procurorul a reținut că la data de 10 octombrie 2005, la Judecătoria Suceava s-a înregistrat plângerea prealabilă a părții vătămate O.R. formulată împotriva numitului P.G.C., petiționar în prezenta cauză, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire, amenințare și insultă, prev. de art. 180 alin. (2), 193 și 205 C. pen.

Cauza a revenit spre soluționare judecătoarei O.V. care, după terminarea cercetării judecătorești, prin Sentința penală nr. 59 din 16 ianuarie 2007 a hotărât achitarea inculpatului, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea de amenințare și în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 205 C. pen. Prin aceeași sentință a dispus condamnarea inculpatului la 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu reținerea stării de recidivă post - condamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen., iar în temeiul art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, ce i-a fost aplicată prin Sentința penală nr. 102 din 30 ianuarie 2004 și a dispus să execute în total 1 an și 3 luni închisoare.

Hotărârea instanței de fond pronunțată de judecătoarea O.V. a fost modificată în recursul numitului P.G.C. numai în ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi pe perioada executării pedepsei principale. Petentul, nemulțumit de faptul că a fost condamnat la instanța de fond de judecătoarea O.V., a formulat plângere împotriva acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, considerându-se nevinovat. Soluția a fost menținută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava care, prin rezoluția nr. 347/II/2/2009 din 12 august 2009 a respins ca neîntemeiată plângerea petentului împotriva rezoluției de netrimitere în judecată.

Considerându-se nemulțumit de cele două rezoluții, petentul P.G.C. a făcut plângere la instanță conform art. 278 1 C. proc. pen. Prin Sentința penală nr. 86 din 9 oct. 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondată plângerea menținând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. Nemulțumit, petentul a atacat-o cu recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Recursul este nemotivat. Examinând cauza, instanța constată că recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. Petentul a depus plângere împotriva unui magistrat judecător pentru că acesta a pronunțat o soluție care îl nemulțumește.

El nu impută intimatei un fapt determinat ci o hotărâre judecătorească, deci o soluție care, prin efectele ei, îi produse grave consecințe (executarea unei pedepse în regim de detenție). Judecătorul cauzei și-a exercitat cu bună credință atributele conferite de lege și într-un cadru procesual de deplină legalitate, astfel că nu poate răspunde penal pentru soluțiile pronunțate. Nefiind comisă nici o faptă prevăzută de legea penală, instanța a respins în mod legal și temeinic plângerea petentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.G.C. împotriva Sentinței penale nr. 86 din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 8 decembrie 2009.