ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5486/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 53 din 10 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul P.M. în contradictoriu cu pârâta A.N.I., având ca obiect anularea actului de constatare din 13 ianuarie 2009 încheiat de pârâtă. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că actul de constatare a cărei anulare o solicită contestatorul, atestă conflictul de interese – așa cum este reglementat de art. 79 din Legea nr. 161/2003, în care s-a aflat reclamantul, care deținând funcția de director executiv al D.A.D.R.

Botoșani a încălcat dispozițiile legale privind conflictul de interese prin luarea unor decizii sau participarea la luarea unor decizii referitoare la acordarea de subvenții sau despăgubiri firmei la care membrii familiei sale erau acționari și administratori. Reține instanța de fond că fișa postului privind funcția ocupată de reclamant, respectiv cea de director executiv în cadrul D.A.D.R. Botoșani, conține atribuții corespunzătoare unui ordonator de credite, actele săvârșite de acesta în această calitate în condițiile de implicare a soției și fiului său prin societățile comerciale în procedurile de beneficiere – de subvenții și despăgubiri – fiind susceptibile să genereze existența conflictului de interese în sensul legii, concluzia fiind aceea că actul întocmit de pârât și a cărei anulare se solicită, este legal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență prin motivele de recurs formulate că instanța de fond în soluționarea dosarului nu a analizat punctual fiecare caz de conflict de interese reținut în cuprinsul actului de constatare, ci a făcut doar o analiză globală a ariei de competență a D.A.D.R. precum și o enumerare a atribuțiilor sale rezultate din fișa postului, fără a fi analizate și apărările ce le-a formulat precum și legislația specială în materie de subvenții. Precizează recurentul-reclamant că la eliberarea atestatului privind conducerea și administrarea exploatațiilor agricole de către soția sa P.A., obiectivitatea sa nu a fost influențată în nici un fel, pentru că nu el a verificat îndeplinirea condițiilor legale și nu el a acordat atestatul respectiv ci comisia constituită la nivelul D.A.D.R.

Botoșani, conform regulamentului din 24 martie 2003 de atestare a producătorilor agricoli care conduc și administrează exploatații agricole familiale. În ce privește acordarea subvenției pentru vânzarea a 41 capete de bovină, documentația a fost analizată de persoana responsabilă cu aplicarea actului normativ la nivelul instituției publice care a și aprobat acordarea acestui sprijin financiar după ce a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de actul normativ, nici în acest caz obiectivitatea sa nefiind influențată în luarea deciziei de acordare a subvenției.

Referitor la acordarea despăgubirilor în sumă de 15.040 RON către societatea P. SRL, conform Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură pentru cultura de rapiță, recurentul-reclamant susține că a fost respectată întocmai procedura specială pentru acordarea acestor despăgubiri, comisia numită prin ordin al Prefectului considerând că documentația depusă de SC P. SRL îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Concluzionează recurentul-reclamant că analizând art. 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 se constată că nici una din situațiile prevăzute de acest text de lege nu se regăsește în cele trei cazuri reținute prin actul de constatare, el personal nerezolvând aceste cereri și neluând decizii cu privire la acestea, ci comisiile stabilite la nivelul D.A.D.R.

au hotărât, mai mult decât atât, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în cazul în care ar fi formulat presiuni asupra membrilor comisiei, aceștia ar fi avut dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor „primite de la superiorul ierarhic, dacă le considera ilegale”. Recurentul-reclamant nu a încadrat motivele de recurs formulate în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Intimata-pârâtă A.N.I. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente: Potrivit actului de constatare din 13 ianuarie 2009, încheiat de inspectori de integritate din cadrul A.N.I., în temeiul art. 13 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.N.I., cu modificările și completările ulterioare și în temeiul art. 79 alin. (1) lit. a), b), c); alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, s-a constatat că recurentul-reclamant, în perioada în care a exercitat o funcție publică, respectiv cea de director executiv al D.A.D.R.

Botoșani, a încălcat dispozițiile legale privind conflictul de interese, întrucât a avut interese patrimoniale care au influențat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce i-au revenit, luând decizii sau participând la luarea unor decizii, privind acordarea de subvenții financiare firmelor la care membrii familiei sunt acționari și administratori, fiind efectuate cu încălcarea prevederilor legale referitoare la acordare de subvenții sau despăgubiri operațiunile privind: - acordarea subvențiilor de 8.000 RON din 24 ianuarie 2006 către SC P. SRL unde calitatea de acționar unic și administrator o are soția sa P.A., semnătura recurentului-reclamant fiind pusă pe atestatul din 22 decembrie 2006; - acordarea subvenției în sumă de 32.515 RON, solicitare făcută în nume propriu pentru vânzarea a 41 capete bovine către SC C.C.

SA, suma menționată fiind virată direct în contul recurentului-reclamant deschis la bancă; - acordarea despăgubirilor în sumă de 15.040 RON primite de SC P. SRL conform Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură pentru cultura de rapiță, în documentația primită regăsindu-se numele recurentului-reclamant atât la reprezentantul societății pe contractul de asigurare, cât și pe factura de procurare a materialului săditor.

Potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, „Funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituie conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I; c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.

Recurentul-reclamant susține că nu s-a aflat nici un moment în conflict de interese, deoarece în nici una din situațiile prezentate, el personal nu a rezolvat acele cereri și nici nu a luat decizii cu privire la acestea, ci comisiile stabilite la nivelul D.A.D.R., membrii acestor comisii îndeplinindu-și cu responsabilitate atribuțiile. Apărarea formulată de recurentul-reclamant în acest sens este neîntemeiată. În primul rând, așa cum corect reține și instanța de fond, recurentul-reclamant îndeplinea funcția de director executiv în cadrul D.A.D.R., funcție care potrivit fișei postului conține atribuții corespunzătoare unui ordonator de credite, iar comisiile și persoanele abilitate să dispună asupra alocării efective a fondurilor și plata lor, au fost constituie/desemnate la propunerea făcută de recurent în virtutea funcției publice deținute; întreaga procedură pentru a putea beneficia de aceste fonduri derulându-se sub egida și responsabilitatea D.A.J.

Mai mult decât atât, atestatul din 22 decembrie 2005, prin care se confirmă întrunirea prevederilor legale pentru conducerea și administrarea exploatațiilor agricole de către soția sa, atestat acordat cu 7 zile înaintea solicitării subvenției, respectiv data de 29 decembrie 2005, este semnat și de recurentul-reclamant, deși soția sa P.A. deținea calitatea de acționar unic și administrator al SC P. SRL de la data de 17 mai 2005. Ordinul de plată din 24 ianuarie 2006 prin care se transferă suma de 8.000 RON în contul SC P. SRL este emis de D.A.D.R. Botoșani, instituție al cărei director executiv era recurentul-reclamant care avea și atribuții de ordonator de credite. Totodată, factura prin care SC P. SRL vinde către SC P.J.

SRL ce are ca asociat unic și administrator pe fiul său P.G. (societate înființată la 28 noiembrie 2005), o anumită cantitate de grâu cu suma de 730.560.000 RON (vechi), conține la rubrica „semnătura furnizorului” semnătura recurentului reclamant. Așadar, referitor la acordarea subvenției în sumă de 8000 RON din 24 ianuarie 2006 către SC P. SRL, recurentul-reclamant nu poate pretinde că nu a existat un conflict de interese. Cât privește acordarea subvenției de 32.515 RON, este de precizat că chiar recurentul-reclamant este cel care a făcut cererea pentru încasarea de la bugetul de stat a subvenției pentru producția de carne din data de 28 octombrie 2005 (în cerere fiind menționat și actul său de identitate).

În facturile fiscale cu seria BT VEI nr. 3683152 – 01 din 21 octombrie 2005 pentru suma de 1050 RON prin care se achita serviciul de sacrificare de la abator, la rubrica „cumpărător” este înscris recurentul-reclamant, iar Ordinul de plată nr. 2310 din 7 noiembrie 2005 prin care se transferă suma de 32.515 RON în contul direct al recurentului-reclamant deschis la B.R.D. Botoșani, este emis tot de D.A.D.R. Botoșani unde director executiv era recurentul.

Referitor la acordarea despăgubirilor în sumă de 15.040 RON primite de SC P. SRL conform Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură pentru cultura de rapiță și în acest caz se regăsește numele recurentului-reclamant, atât la rubrica ce privește „reprezentantul societății” pe contractul de asigurare încheiat cu asigurătorul – contract de asigurare CA 0012253 din 28 octombrie 2005 cât și pe factura de procurare a materialului săditor – factura IS VEC 7908842 din 25 octombrie 2008 în care la rubrica data privind expediția și numele delegatului este menționat P.M., cu precizarea actului de identitate al acestuia. Sunt astfel, în mod cert, dovedite interesele patrimoniale ale recurentului-reclamant, alături de cele ale soției sale și fiului său, asociați ai celor două societăți comerciale, fiind dovedită inexistența conflictului de interese.

În calitatea sa de director executiv al D.A.D.R. Botoșani, cu atribuții de ordonator de credite, recurentului-reclamant nu-i era îngăduit să semneze documente, fie ele și de constatare a îndeplinirii unor condiții prevăzute de lege stabilite de membrii unor comisii (ai căror membri erau desemnați de recurent), pentru acordarea unor subvenții sau despăgubiri în caz de calamități naturale, imparțialitatea sa în rezolvarea corectă și legală a celor 3 cazuri de acordare a subvențiilor și plata de despăgubiri fiind pusă la îndoială. În atare situații, recurentul-reclamant era obligat să respecte dispozițiile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, în sensul „de a informa de îndată pe șeful ierarhic căruia îi era subordonat direct, care la rândul său era obligat să ia măsurile care se impuneau pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice”.

Ca o consecință a celor expuse, actul de constatare încheiat de A.N.I., prin care s-a constatat existența conflictului de interese în cele 3 cazuri enumerate în mod expres, este legal întocmit, aspect reținut și prin sentința instanței de fond, sentință legală și temeinică ce urmează a fi menținută, ca urmare a respingerii recursului, în baza art. 312 C. proc. civ., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.M. împotriva sentinței nr. 53 din 10 martie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2009.