ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Rezoluția nr. 1093/P/2010 din 01 noiembrie 2010 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul G.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen. și favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen., întrucât faptele sesizate nu există. S-a constatat că prin plângerea adresată conducerii Consiliului Superior al Magistraturii și înregistrată ulterior la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești sub nr. 63/P/2010, persoana vătămată M.C.V.

a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului procuror G.G. și a avocatului M.C., sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264, art. 249 și art. 257 C. pen. Prin ordonanța din data de 12 octombrie 2010, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a dispus, în baza prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistratul G.G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și față de M.C., avocat în cadrul Baroului Prahova, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin aceeași ordonanță, s-a dispus disjungerea cauzei privind pe magistratul procuror G.G. și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 249 și art. 264 C. pen., pretins a fi fost comise cu ocazia soluționării dosarului nr. 618/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Din verificările efectuate s-a reținut că, în cursul anului 2008, M.C.V. a formulat plângere penală împotriva magistratului judecător T.C., sesizând faptul că, la termenul de judecată din data de 05 noiembrie 2008 a dosarului înregistrat la Judecătoria Ploiești sub nr. 2869/289/2005, acesta i-a respins în mod abuziv cererile pe care le-a formulat în calitate de pârât, favorizându-i astfel pe reclamanți.

Prin rezoluția nr. 618/P/2008 din data de 23 iunie 2009 (procuror G.G.), s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător T.C., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., reținându-se incidența prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen. Soluția a fost menținută prin respingerea căilor legale de atac prevăzute de art. 278 și următoarele C. proc. pen.. Examinând plângerea persoanei vătămate M.C.V., procurorul a constat că în cuprinsul acesteia nu au fost invocate încălcări concrete ale atribuțiilor de serviciu sau ale legii de către magistratul G.G., aspectele sesizate ținând exclusiv de legalitatea și temeinicia rezoluției nr. 618/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

În speță, M.C.V. a uzat de căile de atac reglementate de normele de procedură penală, rezoluția nr. 618/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești fiind menținută ca atare. S-a mai constatat că simpla împrejurare că persoana vătămată este nemulțumită de soluția dispusă în respectiva cauză, nu este, prin sine însăși, temei pentru antrenarea răspunderii penale a magistratului reclamat, iar în cauză nu există indicii privind încălcarea atribuțiilor de serviciu sau a prevederilor legale de către magistratul procuror G.G., de natură să aducă atingere unui drept sau interes al persoanei vătămate M.C.V. Împotriva acestei soluții, petiționarul M.C.V. a formulat plângere, fără a învedera motivele.

La termenul din 28 ianuarie 2011, reprezentantul parchetului a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen. și a trimite plângerea spre competență soluționare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică. Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor art. 278 1 și următoarele C. proc. pen., constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

În considerarea acestor dispoziții legale, cu referire la actele și lucrările dosarului, petentul-persoană vătămată trebuia să formuleze plângere împotriva rezoluției nr. 1093/P/2010 din 01 noiembrie 2010 comunicată acestuia, la data de 08 noiembrie 2010, conform dovezii de primire – proces-verbal de predare (fila 9 dosar nr. 1093/P/2010) în termen de 20 de zile de la comunicare la organul ierarhic superior competent, în speță Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cauză, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 1093/P/2010 din 01 noiembrie 2010, dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, însă s-a adresat direct instanței de judecată, contrar dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen. Așa fiind, văzând dispozițiile art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., potrivit cărora plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent, urmează a trimite plângerea formulată de petentul M.C.V. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petiționarul M.C.V. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, spre competentă soluționare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 ianuarie 2011.