ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1906/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 202 din 19 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Mehedinți sa admis cererea inculpatului de judecare conform disp. art. 320 1 C. proc. pen. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modificările ulterioare, cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.N.C., la 1 000 lei amendă penală. S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 63 1 C. pen. În baza art. 255 alin. (4) C. pen. cu referire la art. 254 alin. (3) C. pen., a fost confiscată suma de 100 lei care a fost dată cu titlul de mită, sumă consemnată la CEC Bank, Sucursala Drobeta Tr.

Severin, cu chitanța nr. 2903687/1 și recipisa nr. 453150/1, ambele din 12 septembrie 2011, pe numele inculpatului C.N.C. - filele 32,33 dosar u.p. în baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să achite statului 550 lei cheltuieli judiciare. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 608/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.N.C. pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000. Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că la data de 09 septembrie 2011, ora 10.50, denunțătorul C.A.

- agent principal de poliție în cadrul IJPF Mehedinți - a sesizat telefonic lucrătorii din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Biroul Județean Anticorupție Mehedinți, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu un echipaj rutier, în zona de frontieră, în dreptul restaurantului „La vapor" pe DN 6(E70) județul Mehedinți, a oprit în trafic pentru control pe numitul C.N.C. care conducea o autoutilitară marca Ford cu număr de înmatriculare, încărcată cu ovine. Solicitându-i documentele personale, ale autovehiculului și cele de însoțire a transportului de animale, C.N.C. i-a înmânat polițistului suma de 300 lei, compusă din bancnote de 100 lei, rugându-l să nu mai efectueze controlul și să-i permită să plece.

Agentul de poliție a refuzat primirea banilor și i-a solicitat lui C.N.C. să stea în mașina sa, până va efectua controlul documentelor, sesizând imediat, telefonic, lucrătorii D.G.A. Mehedinți. Ulterior, conducătorul auto a fost invitat în autoturismul poliției, solicitându-i-se din nou să prezinte documentele de însoțire a transportului însă, inculpatul C.N.C. a scos din buzunar o bancnotă de 100 lei, pe care a pus-o pe consola centrală a mașinii. Polițistul a întrebat de ce-i dă bani în loc să-i dea documentele solicitate, inculpatul răspunzându-i că dorește să nu mai fie controlat, după care a coborât din mașină, fiind reținut de echipa de realizare a flagrantului. Contravenția săvârșită de inculpat, respectiv transportul animalelor fără documentele prevăzute de lege, este prevăzută de art. 3 pct. b alin. (9) din H.G.

nr. 984/2005 și sancționabilă cu amendă de la 720 lei la 1500 lei. Această stare de fapt a rezultat din întregul material probator administrat în cauză, respectiv: procesul-verbal de realizare a flagrantului delict și planșe foto; proces-verbal de redare a convorbirilor dintre denunțător și învinuit; adresa nr. 1309886 din 16 septembrie 2011 a IJPF Mehedinți care atestă calitatea de agent constatator în materie contravențională a denunțătorului și planificarea acestuia în ziua de 09 septembrie 2011 pentru executarea de misiuni specifice; chitanța nr. 2903687/1 și recipisa nr. 453150/1 ale CEC - Bank, care atestă consemnarea sumei de 100 lei; proces - verbal seria K nr. 054647; notă de constatare nr. 7895 din 09 septembrie 2011 a DSVSA Mehedinți; autorizație sanitar-veterinară; declarație denunțător; declarații de învinuit, coroborate și cu declarația dată de inculpat în instanță, prin care recunoaște comiterea faptei, solicitând judecarea sa conf.

art. 320 1 C. proc. pen., în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe pe care le cunoaște și le însușește. Față de starea de fapt reținută și de dispozițiile legale menționate anterior, s-a apreciat că, în speță, fapta inculpatului C.N.C. de a oferi bani unui agent de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pentru a nu fi sancționat contravențional, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare. La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a ținut seama de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu o treime așa cum dispune art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., respectiv de la 4 luni închisoare la 4 ani și 8 luni închisoare [ținând seama că art. 255 alin. (1) C. pen.. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare sancționează infracțiunea de dare de mită cu închisoarea de la 6 luni la 7 ani], au mai fost avute în vedere: gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care a fost comisă - respectiv faptul că mita a oferit-o pentru a scăpa de o sancțiune contravențională pentru că a transportat animalele fără documentele prevăzute de lege precum și persoana inculpatului care a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând fapta comisă, are în întreținere doi copii minori, are un grad de instrucție școlară mai redus (doar 8 clase), are ocupație (crescător de animale) iar pentru condamnarea anterioară - de 6 luni închisoare, cu executare conf.

art. 81-82 C. pen., pentru art. 221 C. pen., aplicată prin sp nr. 396 din 26 noiembrie 2007 a Judecătoriei Lugoj, definitivă prin dp nr. 287/A din 22 octombrie 2008 a Tribunalului Timiș ( fila 44 dosar U.p.) - este reabilitat de drept. Față de aceste criterii de individualizare judiciară, s-a apreciat ca fiind suficientă pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 52 și art. 72 C. pen.., aplicarea unei pedepse cu amenda penală, în cuantum de 1000 lei, prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen. (respectiv atitudinea inculpatului după comiterea faptei rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, faptul că are în întreținere copii minori și că are un grad de instrucție școlară redus) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că pedeapsa aplicată inculpatului este blândă și dozată necorespunzător, fiind încălcate disp. art. 52 C. pen., referitoare la scopul preventiv educativ al pedepsei și art. 72 C. pen., privind criteriile de individualizare a pedepsei. Prin decizia penală nr. 49 din 22 februarie 2012 Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți împotriva sentinței penale nr. 202 din 19 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 6925/101/2011. Cheltuielile judiciare din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, vor fi înaintate din fondurile Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.

A constatat că, în raport de actele dosarului, disp. art. 74 lit. c) C. pen. au fost reținute în mod corect și nu există nici un motiv pentru înlăturarea acestei circumstanțe atenuante atâta timp cât inculpatul s-a prezentat la urmărirea penală și în instanță, ori de câte ori a fost chemat, a recunoscut și regretat fapta iar datele personale (are doi copii minori și studii 8 clase), reținute în mod corect. De asemenea, a mai reținut că împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat în antecedent, condamnare pentru care a intervenit reabilitarea de drept, nu justifică înlăturarea art. 74 lit. c) și condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, apreciind că, prin aplicarea pedepsei amenzii s-a realizat o justă apreciere a criteriilor prev. de art. 72 C. pen.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și a invocat cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 14 si 17/2 C. proc. pen. Cu privire la pct. 14, a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei, arătând că aplicarea unei amenzi de 1000 lei, este insuficienta, în raport de fapta săvârșită. Cu privire la cazul prev. de art. 17/2, a susținut că față de disp. art. 255 alin. (4) C. pen., instanța a omis să dispună confiscarea sumei banii de 300 lei, chiar și atunci când oferta nu a fost urmata de executare. Examinând decizia recurată în raport de motivele de casare invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova dar și din oficiu conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., combinat cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 din același cod, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Înalta Curte constată că în mod corect s-a analizat întreg materialul probator și pedeapsa aplică inculpatului, respectiv 1000 lei amendă penală astfel cum a fost individualizată de instanța de fond și de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității între gravitatea faptei cât și scopului prevăzut de art. 52 C. pen., avându-se în vedere infracțiunea săvârșită respectiv art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320/1 C. proc.

pen. Astfel, pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, este justificată în raport de fapta săvârșită, respectiv fapta inculpatului C.N.C. de a oferi bani unui agent de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pentru a nu fi sancționat contravențional. Instanța de fond, ca și cea de apel, au dat eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., aplicând și disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., limitele de pedeapsă fiind între reduse cu o treime și cuprinse între 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare.

Se constată că, față de circumstanțele reale de săvârșire a faptei - respectiv gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care a fost comisă, pentru a scăpa de o sancțiune contravențională pentru că a transportat animalele fără documentele prevăzute de lege precum și față de circumstanțele personale ale inculpatului a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând fapta comisă solicitând aplicarea disp art. 320 1 C. proc. pen., are în întreținere doi copii minori, are ocupație fiind crescător de animale, Înalta Curte constată că pedeapsa așa cum a fost stabilită de instanța de fond și menținută de instanța de apel, reflectă o individualizare temeinică, conform dispozițiilor art. 72 C. pen.

și art. 52 C. pen. Totodată, din fișa de cazier judiciar aflată la fila 44 dosar urmărire penală rezultă că pentru condamnarea anterioară la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu executare conf. art. 81-82 C. pen., pentru art. 221 C. pen., aplicată prin sp nr. 396 din 26 noiembrie 2007 a Judecătoriei Lugoj, definitivă prin dp nr. 287/A din 22 octombrie 2008 a Tribunalului Timiș inculpatul este reabilitat de drept. Astfel, se constată că a fost respectat principiul proporționalității, pedeapsa aplicată inculpatului fiind adecvată situației de fapt și scopului urmărit de legea penală. Cu privire la pct. 17/2 referitor la confiscarea sumei de 300 lei care a fost oferită inițial lucrătorului de poliție, fără a fi acceptată de acesta, Înalta Curte constată că în mod corect instanțele anterioare nu au făcut aplicarea dispozițiilor art. 255 alin. (4) C. pen.

cu referire la art. 254 alin. (3) C. pen., constatându-se că nu sunt incidente în circumstanțele concrete ale cauzei, rezultând din expunerea situației de fapt că demersul inculpatului nu a reprezentat o ofertă serioasă în sensul remiterii sumei de bani lucrătorului de poliție C.A. Din același motiv oferta inițială a inculpatului nici nu a fost reținută ca un act de executare distinct în cadrul infracțiunii de dare de mită Înalta Curte, ținând seama de aceste împrejurări, precum și de administrarea legală și completă a probelor de către prima instanță și instanța de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 49 din 22 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat C.N.C. În baza art. 192 alin. (6) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 49 din 22 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat C.N.C. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 iunie 2012.