ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3420/2010

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 873/F din 29 octombrie 2009 a Tribunalului București, a

fost condamnat, între alții, inculpatul L.G., la 14 ani închisoare, pentru

comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplic. art. 37 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 61 alin. (1) din C. pen. s-a

dispus revocarea restului de 894 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani

închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 4765/2005 a Judecătoriei

Sectorului 5 București, urmând ca, potrivit art. 39 alin. (1) și (2) C. pen.,

inculpatul să execute pedeapsa de 14 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 lit. a) și b) C.

pen.

S-au confiscat de la inculpat 6,71 gr.

heroină și un telefon mobil marca S.

S-a menținut starea de arest a inculpatului

și s-a computat prevenția, de la 26 septembrie 2008 la zi.

Pentru a hotărî astfel, instanța fondului a

reținut cu privire la inculpatul L.G., că acesta se ocupa cu traficul de

droguri. A mai reținut că la 26 septembrie 2008, coinculpatul S.M. a formulat

un denunț prin care a arătat că se aprovizionează cu heroină de la acesta și că

la 5 doze de heroină primea una gratuit. După formularea autodenunțului,

inculpatul S.M. l-a contactat pe L.G., cerând să-i vândă droguri pentru suma de

1.000 RON.

Ulterior, inculpatul S.M. a condus organele

de poliție și martorul asistent S.C.A. la locul unde urma să se încheie

tranzacția. În zona respectivă, conform înțelegerii, a apărut inculpatul L.G.

însoțit de Z.G. În timp ce lucrătorii de poliție, pregătiți să-l surprindă în

flagrant pe inculpat, s-au apropiat de acesta, inculpatul L.G. a aruncat din

mână un pachet învelit în folie de staniol. Concomitent, inculpatul și martora

Z.G. au fost opriți de organele de urmărire penală și, din apropiere, a fost

ridicată folia de staniol în care s-au găsit 24 de pungi de plastic ce

conțineau o substanță care, potrivit raportului de constatare

tehnico-științifică din 26 septembrie 2008, s-a stabilit a fi heroină, în

cantitate de 6,71 gr.

Inculpatul a negat în permanență că drogurile

găsite i-ar fi aparținut. Apărarea acestuia a fost însă înlăturată de instanța

de fond prin datele rezultate din procesul-verbal de prindere în flagrant al

inculpatului de către organele de urmărire penală, care l-au avut în permanență

sub observație din momentul în care a apărut în zona stabilită pentru

tranzacție, până în momentul în care a aruncat folia conținând pungile cu doze

de heroină și, ulterior, până la oprirea și reținerea efectivă a inculpatului

și ridicarea corpului delict.

În acest sens, a reținut instanța fondului,

sunt și declarațiile martorului asistent S.C.A., martorului I.R. și ale

denunțătorului S.M.

Instanța fondului a alăturat depoziția

martorei Z.G. cu motivarea că aceasta este subiectivă, având în vedere că este

soția inculpatului, fiind cercetată pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.

Prin Decizia penală nr. 119 din 19 mai 2010,

Curtea de Apel București a admis apelul inculpatului L.G., a desființat în

parte sentința apelată în ce-l privește și a redus pedeapsa aplicată la 11 ani

închisoare pentru infracțiunea reținută în sarcina lui. A menținut dispozițiile

referitoare la revocarea liberării condiționate a restului neexecutat de 894 de

zile din pedeapsa anterioară, pe care l-a contopit cu pedeapsa din cauză,

urmând ca inculpatul să execute, în final, 11 ani închisoare.

S-a dispus restituirea către inculpat a

telefonului mobil marca S.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul L.G., care nu l-a motivat în termenul legal prevăzut de art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen., adică cu cel puțin 5 zile înaintea primului

termen de judecată.

Așa fiind, recursul va fi examinat potrivit

art. 385

10

alin. (2

1

) din C. proc. pen. cu privire la

cazurile de casare ce se iau în considerare din oficiu.

În concluziile scrise, a invocat cazurile de

casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 10, 18 și 14 C. proc. pen.,

ce pot fi examinate din oficiu.

Recursul nu este fondat.

Instanțele de fond și apel au stabilit o

corectă situație de fapt, în baza probelor administrate în cauză.

Infracțiunea a fost surprinsă în flagrant și

este probată cu procesul-verbal întocmit la fața locului, declarațiile

martorilor și ale denunțătorului care în sens larg, acceptat în practica

europeană, poate fi ascultat în stabilirea situației de fapt.

Încadrarea juridică dată faptelor este legală

și temeinică.

Instanțele s-au pronunțat asupra faptelor

reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare și cu privire la

probele administrate. S-au respectat dispozițiile de natură a garanta

drepturile inculpatului, astfel că în cauză nu sunt incidente disp. art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen. și nici ale art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

Referitor la critica sub aspectul cazului de

casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată că

pedeapsa aplicată inculpatului este apropiată de limita minimă prevăzută de

lege, care este de 10 ani. În aceste condiții, pedeapsa de 11 ani închisoare nu

este disproporționată în raport de limitele de pedeapsă.

Instanța de apel a redus o dată pedeapsa

stabilită de instanța fondului, dar a fost nevoită să țină seama de

împrejurarea că inculpatul este recidivist și de atitudinea vădit nesinceră a

acestuia, de lipsa de regret față de faptele comise.

Curtea observă că nu există nicio împrejurare

de natură a atenua răspunderea penală a inculpatului, astfel că reducerea

pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege ar fi nelegală.

Așa fiind, în baza art. 385

9

pct.

9 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, va

computa din pedeapsă durata arestului preventiv și-l va obliga pe recurent la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul L.G. împotriva Deciziei penale nr. 119 A din 19 mai 2010 a Curții de

Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata arestării

preventive, de la 26 septembrie 2008 la 1 octombrie 2010.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de

325 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON,

reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie

2010.

Procesat

de GGC - AZ