ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3621/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3621/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului penal de

față;

Prin sentința penală nr. 579 din 5 iunie 2009, pronunțată

de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen.,

art. 74 lit. c) - 76 lit. a) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat

inculpatul L.P.V., la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen.,

s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza

a-Il-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani de zile după executarea pedepsei

principale.

În baza 4 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 lit. c) - 76 lit.

d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul L.P.V. la o pedeapsă

de 1 (un) închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34

lit. b) C. pen., s-au contopit cele două pedepse, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen., s-a

interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza

a-II-a, b C. pen., pe o durată de 3 ani de zile după executarea pedepsei

principale.

S-a făcut aplicarea art. 71-64

lit. a) teza a-Il-a, b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., s-a

revocat beneficiul suspendării condiționate al pedepsei de 3 ani închisoare

aplicate inculpatului prin S. p. nr. 337/13. 05. 2008 a Judecătoriei sectorului

6 București, în Dosar nr. 2418/303/2008, definitivă prin neapelare, la 02 iunie

2008, pedeapsă pe care o cumulează cu pedeapsa de 5 ani închisoare, urmând ca

în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă, de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i

s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art. 64 lit. a) teza

a-II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani de zile după executarea pedepsei

principale.

S-a făcut aplicarea art. 71-64

lit. a) teza a-II-a, b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, prevenția de la 13 aprilie 2009 la

zi.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (1) și

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. e) C. pen.,

s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 0,9 grame heroină rămasă în urma

analizelor de laborator.

În baza art. 169 C. proc. pen.,

s-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 250 lei consemnată la CEC BANK

Sucursala Victoria conform recipisei de consemnare nr. 2223624/1 din data de 06

mai 2009.

În baza art. 191 C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 26 martie 2009, numita C.M. (arestată

în altă cauză pentru trafic de droguri) a formulat un denunț în condițiile art.

19 din Legea nr. 686/2002, prin care sesiza faptul că un individ cunoscut cu

porecla V.S. (identificat ulterior în persoana inculpatului L.P.V.) vinde

heroină la adresa din București, sector 4.

În urma efectuării de

verificări de către lucrătorii de poliție s-a constatat că cele relatate de

denunțătoare se confirmă, existând indicii că la adresa sus-menționată se

comercializează heroină, fiind identificat totodată și un consumator de droguri

care se aprovizionează cu doze de la persoana suspectă, și anume martorul D.C.A.

Acesta din urmă a formulat

la data de 06 aprilie 2009 un denunț în condițiile art. 15 din Legea nr. 143/2000,

în care arăta că de 2-3 luni își procura dozele de heroină pentru consum

propriu de la persoana suspectă și că este de acord să colaboreze cu, poliția

pentru prinderea acesteia.

La data de 13 aprilie 2009 a

fost organizată acțiunea de prindere în "flagrant a persoanei suspecte,

după cum urmează:

Martorului D.C.A. i-a fost

înmânată suma de 100 lei formată din bancnote înseriate, după care acesta, sub

supravegherea polițiștilor, s-a deplasat la adresa sa, unde anterior stabilise

telefonic loc de întâlnire cu inculpatul L.P.V.

Cei doi s-au întâlnit în scara

blocului, unde martorul a dat inculpatului L.P.V. suma de 100 de lei iar

inculpatul i-a dat în schimb 2 doze de heroină.

Imediat după realizarea

tranzacției inculpatul L.P.V. a fost imobilizat de către polițiști, iar asupra

lui a fost găsită suma de 100 de lei formată din bancnotele înseriate conform

procesului verbal.

În continuare s-a procedat

la efectuarea percheziției domiciliare, ocazie cu care în locuința din imobilul

sus-menționat, unde inculpatul L.P.V. locuia fără forme legale la concubina sa,

martora M.M.G., au mai fost găsite un nr. de 13 doze de heroină, 2 seringi

hipodermice, suma de 250 lei și un telefon mobil al cărui nr. de apel

corespundea cu cel pe care inculpatul fusese contactat anterior de martor. Din

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 523200 din 13 aprilie 2009

rezultă că: cele 2 doze vândute de inculpatul L.P.V. martorului D.C.A. conțin

0,17 grame heroină; cele 13 doze găsite la percheziția domiciliară conțin 1,04

grame heroină;în cele două seringi nu s-au pus în evidență substanțe

stupefiante sau psihotrope.

Din probele dosarului,

respectiv declarațiile inculpatului L.P.V. și ale martorei M.M.G. a rezultat că

heroina provenea dintr-o cantitate de 5 grame procurată cu o zi înainte de

către inculpat de la un individ cunoscut de ei cu porecla M., care locuiește în

zona SăIăjan.

Din această cantitate de

heroină au consumat împreună o parte ar restul era destinată tot consumului

propriu, mai puțin dozele vândute de inculpat pentru a obține banii din care să

procure din nou heroină pentru consumul lor.

Situația de fapt reținută

mai sus a fost probată cu următoarele mijloace de probă: denunțuri; proces

verbal de constatare a infracțiunii flagrante; proces verbal de percheziție

domiciliară; raport de constatare tehnico științifică; declarațiile martorilor;

declarațiile inculpatului.

Examinând actele și

lucrările dosarului, instanța a reținut că inculpatul a recunoscut și regretat

infracțiunile puse pe seama sa prin actul de sesizare al instanței arătând că,

într-adevăr, în data de 13. 04. 2009, a vândut numitului D.C.A. pe care-l

cunoștea sub numele de M. -2 doze de heroină contra sumei de 100 lei, vânzări

pe care le mai tăcuse si anterior către același martor denunțător, iar cu

ocazia percheziției efectuate la locuința sa au mai fost găsite 13 doze de

heroină destinate consumului propriu, două seringi hipodermice si suma de 250

lei, care nu provenea însă din traficul de droguri, recunoaștere care se

coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire

penală respectiv denunțuri; proces-verbal de constatare a infracțiunii

flagrante; proces-verbale de percheziție domiciliară; raport de constatare

tehnico științifică; declarațiile martorilor; declarațiile inculpatului și care

formează convingerea instanței că inculpatul se face vinovat de săvârșirea

faptelor penale puse pe seama sa prin actul de sesizare și care în drept,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev de art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. a) C. pen.; deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev

de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 37 lit. a) C.

pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Având în vedere faptul că

atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești,

inculpatul a dat dovadă de sinceritate, recunoscând și regretând infracțiunile

săvârșite, gradul de pericol social concret ale acestora, împrejurările și

urmările săvârșirii infracțiunilor, antecedența penală a inculpatului,

infracțiunile fiind săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, precum și

celelalte criterii de individualizare prev de art. 72 C. pen., instanța a

apreciat că scopul educativ și preventiv al sancțiunii penale aplicată inculpatului

poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea al cărei cuantum va

fi sub minimul special prevăzut de lege (deci cu reținerea de circumstanțe

atenuante) dar cu executarea în regim de detenție.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul L.P.V., solicitând reindividualizarea pedepsei

aplicate în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.

Inculpatul a mai arătat că a

avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptei comise, că a

furnizat date și indicii privind identificarea altor persoane care se ocupă cu

traficul de droguri.

Prin

Decizia penală nr. 164 A din 21

iulie 2009 a Curții de Apel București, secția a-II-a penală și pentru cauze cu

minori și familie, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.

S-a dedus prevenția la zi și

s-a menținut starea de arest a acestuia.

A fost obligat inculpatul la

250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Verificând hotărârile

apelată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea de Apel

a constatat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii, stabilind

în mod judicios atât situația de fapt și încadrarea juridică, cât și o pedeapsă

corespunzătoare care să atingă scopul educativ și preventiv la care se referă art.

52 C. pen.

Astfel, nu este nici un

dubiu că inculpatul L.P.V. a comis infracțiunile de trafic de droguri de mare

risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., și de deținere de droguri de mare risc prev. de art. 4 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, instanța de fond reținând în mod corect, pe

baza mijloacelor de probă administrate că de aproximativ 2-3 luni inculpatul

i-a vândut martorului D.C.A. în mai multe rânduri droguri, iar la data de 13

aprilie 2009, data organizării flagrantului, i-a mai vândut acestuia două doze

de heroină, contra sumei de 100 lei. Ulterior, după prinderea inculpatului cu

suma de bani asupra, s-a efectuat o percheziție domiciliară, la locuința

concubinei acestuia unde locuia fără forme legale, ocazie cu care s-au găsit 13

doze de heroină, două seringi hipodermice, suma de 250 lei și telefonul mobil

pe care fusese contactat anterior de către martorul D.C.A. Din raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 523200 din 13 aprilie 2009 rezultă că: cele

2 doze vândute de inculpat martorului D.C.A. conțin 0,17 grame heroină, iar

cele 13 doze găsite la percheziția domiciliară conțin 1,04 grame heroină.

Situația de fapt reținută a

rezultat din mijloace de probă administrate în cauză, denunțuri; proces-verbal

de constatare a infracțiunii flagrante; proces-verbale de percheziție

domiciliară; raport de constatare tehnico-științifică; declarațiile martorilor,

care se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.

Față de cele de mai sus,

Curtea de Apel a constatat că în mod temeinic și legal prima instanță l-a

condamnat pe inculpatul L.P.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de

droguri de mare risc prev de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.; deținere de droguri

de mare risc pentru consum propriu, prev de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic art. 37 lit. a) C. pen., ambele în stare de recidivă

postcondamnatorie, față de condamnarea anterioară.

Astfel, din fișa de cazier a

inculpatului rezultă că prin sentința penală nr. 337 din 13 mai 2008 pronunțată

de Judecătoria Sectorului 6 București, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa

închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1)

- 209 alin. (1) lit. e) C. pen., pedeapsă ce a fost suspendată condiționat în

conform dispozițiilor art. 81 - 82 C. pen.

De asemenea, se constată că Tribunalul

a făcut o judicioasă individualizarea a pedepselor aplicate inculpatului, având

în vedere criteriile generale prev. în art. 72 Cod pen., respectiv dispozițiile

părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în legea specială,

gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel s-a reținut că

limitele de pedeapsă fixate în legea specială sunt închisoare de la 10 la 20 de

ani și interzicerea unor drepturi, respectiv de la 2 la 5 ani.

Totodată, se constată că

prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante

prev. de art. 74 lit. c) C. pen., având în vedere atitudine de recunoaștere și

regret a acestuia, circumstanțe cărora le-a dat o eficiență sporită, coborând

pedepsele aplicate sub jumătatea minimului special pentru fiecare dintre

infracțiuni.

Față de cele reținute, în

mod corect prima instanță l-a condamnat pe inculpatul L.P.V. la o pedeapsă cu

închisoare de 5 ani, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc,

prev de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. și 1 an închisoare pentru infracțiunea de

deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, prev de art. 4 alin. (1)

și (2) din, Legea nr. 143/2000 cu aplic art. 37 lit. a) C. pen., dând spre

executare pedeapsa cea mai grea,de 5 ani închisoare.

Pedeapsa de 8 ani închisoare

pe care inculpatul o va executa în final, a rezultat din revocarea suspendării

condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului

prin sentința penală nr. 337 din 13 mai 2008 a Judecătoriei Sectorului 6

București, care a fost adăugată la cea rezultantă de 5 ani închisoare aplicată

în prezenta cauză.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs inculpatul L.P.V., solicitând casarea hotărârii atacate în

temeiul art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen. și reducerea pedepsei aplicate, ca

urmare a acordării unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante reținute

de ambele instanțe, ținându-­se seama de datele ce caracterizează persoana

inculpatului, care a recunoscut și regretat fapta.

Examinând decizia atacată

prin prisma criticii formulate și a cazului de casare invocat,Înalta Curte

constată că recursul este nefondat.

Materialul probator

administrat în cauză a fost corect perceput și analizat de către instanțele de

fond și apel,care au reținut săvârșirea cu vinovăție de către inculpat a

infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată,în condițiile în care

acesta a recunoscut în mod constant comiterea lor.

În ce privește

individualizarea pedepselor, Curtea constată că inculpatul a beneficiat de clemența

instanței de fond,care a reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante

judiciare și a coborât pedepsele sub minimul special,deși aceasta nu era

obligatorie,în condițiile în care în cauză erau incidente și cauze de agravare

a pedepsei,respectiv starea de recidivă și caracterul continuat al

infracțiunii.

Așa cum a reținut și

instanța de apel,pedeapsa de executat,de 8 ani închisoare,este rezultatul

cumulării aritmetice,în condițiile art. 83 C. pen.,a pedepsei rezultante

stabilite în speță cu o pedeapsă de 3 ani închisoare, aplicată anterior și

devenită executabilă ca efect al comiterii în termenul de încercare a infracțiunilor

deduse judecății în prezenta cauză.

Curtea apreciază că

pedepsele stabilite pentru infracțiunile comise de inculpat reflectă toate

criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.,fiind apte să

asigure prin cuantumul lor funcțiile și scopul general al pedepse înscrise în art.

52 C. pen.,astfel încât o reducere a acestora nu este justificată,căci ar

echivala cu ignorarea unora dintre criteriile de individualizare,respectiv a

gradului de pericol social concret al faptelor comise și a stării de recidivă

în care inculpatul se află.

Prin urmare,recursul

declarat de către inculpat este nefondat și va fi respins conform art. 385/15 pct.

1 lit. b),cu deducerea la zi a prevenției.

Văzând și disp. art. 192 alin.

(2) C. pr. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de recurentul inculpat L.P.V. împotriva Deciziei penale nr. 164

A din 21 iulie 2009 a Curții de Apel București, secția a-II-a penală și pentru

cauze cu minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

recurentului inculpat durata reținerii și a arestării preventive de la 13

aprilie 2009 la 5 noiembrie 2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,din care

suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va

avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică,azi 5 noiembrie 2009.