ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3189/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3189/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului
penal de față;
Prin Sentința penală nr. 199 din 22 iulie
2009, Curtea de Apel Timișoara a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire
formulată de revizuenta F.G. împotriva sentinței penale nr. 291/PI din 8
decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosar nr. 769/59/2008.
Pentru a pronunța
această sentință instanța de fond a reținut că pe rolul Curții de Apel
Timișoara s-a înregistrat cererea de revizuire formulată de revizuenta F.G.
privind Sentința penală nr. 291 din 8 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de
Apel Timișoara invocând cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. b) C.
proc. pen. respectiv când un notar, un expert sau un interpret a săvârșit
infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere fiind
nominalizați experții B.D., B.V.
De asemenea se face
referire la abuzul în funcție a unor magistrați.
Prin referatul
întocmit conform art. 399 C. proc. pen. al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Timișoara s-a propus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Reținând că sentința
a cărei revizuire se cere este o sentință penală pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara și vizează tot o cerere de revizuire a unei alte sentințe, prima
instanță a respins ca inadmisibilă cererea având în vedere dispozițiile art.
393 C. proc. pen.
Împotriva acestei
sentințe, în termen legal, a declarat recurs revizuenta F.G. arătând că în mod
greșit i s-a respins cererea de revizuire fără a se observa falsurile în
înscrisuri oficiale sens în care solicită admiterea recursului, anularea sumei
de 200 RON la care a fost obligată prin sentința penală recurată și obligarea la
plata sumei de 100.000 euro a celor vinovați cu titlu de daune morale,
materiale, hărțuire și crearea de prejudiciu de imagine.
Critica adusă nu este
fondată.
Analizând hotărârea
atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub toate aspectele de fapt și de drept Înalta Curte de
Casație și Justiție apreciază că recursul nu este fondat urmând a fi respins ca
atare pentru considerentele ce urmează:
În mod corect
instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de
petenta F.G. având în vedere dispozițiile art. 393 alin. (1) C. proc. pen.
potrivit cărora pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive
atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă.
Analizând de asemenea
cazurile de revizuire reglementate expres și limitative de dispozițiile art.
394 C. proc. pen. se poate lesne observa că aceste cazuri de revizuire se
referă doar la hotărâri judecătorești definitive de condamnare, achitare sau de
încetare a procesului penal.
Ca atare, această
cale extraordinară de atac privește doar hotărâri care rezolvă fondul cauzei.
Petenta formulează
cerere de revizuire împotriva unei hotărâri pronunțate tot în materia
revizuirii, respectiv Decizia penală nr. 291 din 8 decembrie 2008 a Curții de
Apel Timișoara care viza o sentință pronunțată în baza dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. situație ce contravine dispozițiilor legale ce
reglementează calea extraordinară de atac a revizuirii.
Ca motiv de recurs
petenta revizuentă solicită a fi înlăturată obligarea sa la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 200 RON.
Înalta Curte de
Casație și Justiție apreciază că nici acest motiv de recurs nu este fondat.
Potrivit
dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. în cazul declarării apelului,
recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare
sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras
apelul, recursul sau cererea.
Cum cererea petentei
a fost respinsă, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea acesteia la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurenta petiționară
a solicitat de asemenea obligarea celor vinovați la plata sumei de 100.000 euro
cu titlu de daune morale, cerere ce nu poate fi supusă analizării cu ocazia
soluționării recursului declarat de revizuentă cât timp această cerere nu a
fost supusă dezbaterii la instanța de fond, instanță care a respins cererea de
revizuire ca inadmisibilă fără a antama fondul cauzei.
Față de
considerentele arătate Curtea urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul formulat de petentă ca nefondat.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurenta revizuentă la
plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuenta F.G. împotriva Sentinței penale nr.
199/PI din 22 iulie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurenta
revizuentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 9 octombrie 2009.
Procesat
de GGC - NN