ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2450/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2450/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
de competență de față:
I. Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, la nr. 7924/105/2010, reclamantul S.S. Ploiești, în nume propriu și
pentru membrii de sindicat din cadrul P.ui Ploiești, a chemat în judecată
pârâții P. Ploiești, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice,
Administrația Națională a Penitenciarelor și Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării și a solicitat: suspendarea aplicării deciziei
directorului P.ui Ploiești din 9 august 2010 până la pronunțarea pe fondul
cauzei, în conformitate cu prevederile art. 14 - 15 din legea contenciosului
administrativ și a actelor subsecvente acesteia; anularea deciziei directorului
și a actelor prealabile întocmite pentru adoptarea acesteia și punerea în
aplicare a Legii nr. 118/2010, emise de către unitate fără a exista norme
metodologice de aplicare a acestei din urmă legi, cu încălcarea Legii nr.
330/2009, a O.U.G. nr. 1/2010 și a O.M.J. nr. 622C/2010; - înlăturarea stării
de discriminare create în raport cu alte categorii de salariați bugetari,
excluși de la aplicarea Legii nr. 118/2010 și repunerea părților în situația
anterioară, cu restituirea sumelor reținute în mod abuziv și totodată
calcularea și plata către angajați a dobânzii legale aferente sumelor reținute
abuziv, potrivit O.G. nr. 9 din 21 ianuarie 2000 aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 356 din 6 iunie 2002.
Prin Sentința nr. 874
din 8 noiembrie 2011, Tribunalul Prahova a admis excepția de necompetență
materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții
de Apel Ploiești, reținând, în temeiul dispozițiile art. 10 lit. a) din Legea
nr. 554/2004, că atunci când obiectul actului contencios nu este un impozit,
taxă, contribuție sau datorie vamală, competența se stabilește după poziția
organului emitent, iar atunci când litigiul este în contradictoriu cu o
instituție centrală, cum sunt ministerele, tribunalul nu este competent
material să judece.
Pe rolul Curții de
Apel Ploiești cauza a fost înregistrată sub nr. 1008/42/2011.
Prin Sentința nr. 40
din 7 februarie 2012, Curtea de Apel Ploiești Secția a II-a de contencios
administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a acțiunii
formulate de către reclamantul S.S. Ploiești, în nume propriu și pentru membrii
de sindicat din cadrul P.ui Ploiești în contradictoriu cu pârâții P. Ploiești,
Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Administrația Națională a
Penitenciarelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în
favoarea Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal.
A constatat
conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul
Prahova și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru
soluționarea conflictului negativ de competență.
În considerentele
hotărârii, această instanță a reținut, în esență, că obligația directă de plată
a drepturilor solicitate de reclamant aparține unei autorități la nivel local,
respectiv P.ui Ploiești, în cadrul căruia își desfășoară activitatea
funcționarii publici cu statut special iar conform art. 10 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc.
civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține tribunalului ca instanță
de contencios administrativ.
II. Considerentele
Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte,
analizând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale
aplicabile, constată că instanța competentă material să soluționeze litigiul dedus
judecății este Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă contencios
administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea de
chemare în judecată, reclamantul S.S. Ploiești a chemat în judecată pârâții P.
Ploiești, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Administrația
Națională a Penitenciarelor și Consiliul Național pentru Combaterea
Discriminării și a solicitat anularea Deciziei nr. 54 din 9 august 2010 emisă
de Directorul P. Ploiești, suspendarea executării deciziei din 9 august 2010,
înlăturarea stării de discriminare create în raport cu alte categorii de
salariați bugetari, excluși de la aplicarea Legii nr. 118/2010 și repunerea
părților în situația anterioară, cu restituirea sumelor reținute în mod abuziv
și totodată calcularea și plata către angajați a dobânzii legale aferente
sumelor reținute abuziv.
Prin Decizia nr. 54
din 9 august 2010 a cărei anulare s-a solicitat, act administrativ unilateral,
Directorul P. Ploiești a decis, în conformitate cu Legea nr. 118/2010, că în
perioada 3 iulie - 31 decembrie 2010, cuantumul brut al salariilor, inclusiv
sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale ale funcționarilor publici cu
statut special cu funcții de execuție din cadrul P. Ploiești, se diminuează cu
25%.
Conform art. 1 alin.
(1) din Legea nr. 188/1999, republicată, prin acest act normativ se
"reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre
funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin
autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile
publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare
raporturi de serviciu".
Art. 109 din același
act normativ stabilește competența instanțelor de contencios administrativ în
soluționarea litigiilor având ca obiect raporturile de serviciu ale
funcționarilor publici.
Față de aceste
dispoziții legale, prin care s-a instituit competența de soluționare a
litigiilor având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sau
cereri derivate din acest raport, în favoarea instanței de contencios
administrativ, se impune a se face aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr.
554/2004.
Potrivit art. 10
alin. (1) din acest din urmă act normativ, tribunalele sunt instanțe cu
plenitudine de competență în materia contenciosului administrativ, soluționând
cauzele al căror obiect îl constituie actele administrative ale autorităților
publice locale și județene (teza I) iar curțile de apel judecă în primă
instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ și fiscal
privind actele autorităților și instituțiilor centrale (teza a II-a).
Față de aceste
dispoziții legale, litigiul având ca obiect anularea actului administrativ emis
de Directorul P. Ploiești, suspendarea executării acestuia este de competența
tribunalului, secția de contencios administrativ, în ceea ce privește
drepturile salariale ale funcționarilor publici cu statut special, instanța
competentă material să soluționeze acțiunile se stabilește în funcție de partea
din raportul juridic de drept dedus judecății, autoritate publică locală sau
autoritate publică centrală, căreia îi revine obligația de a plăti drepturile
salariale solicitate de funcționarul public, chiar dacă reclamantul cheamă în
judecată și o autoritate publică de nivel local și o autoritate publică de
nivel central.
Cum, în cauză,
obligația directă de plată a drepturilor solicitate de reclamant aparține unei
autorități la nivel local, respectiv P. Ploiești, în cadrul căruia își
desfășoară activitatea funcționarii publici cu statut special, conform art. 10
alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 2 pct. 1
lit. d) C. proc. civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține
tribunalului ca instanță de contencios administrativ.
În consecință, având
în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22
alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de
soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Prahova,
secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a litigiului dintre S.S. pentru Funcționarii Publici din cadrul
P. Ploiești, P. Ploiești, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice,
Administrația Națională a Penitenciarelor și Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării în favoarea Tribunalul Prahova Secția a II-a civilă de
contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 mai 2012.
Procesat de GGC - CL