ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5232/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 22 octombrie 2009, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se constate existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului D.I. În motivarea cererii, s-a arătat că pârâtul este consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Oncești, județul Bacău, și așa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare din 19 martie 2009, pârâtul, factor poștal în Oficiul Poștal Oncești, a fost recrutat în calitate de colaborator pe linia problemei „persoane fără antecedente penale”, semnând angajament la data de 01 decembrie 1988 și preluând numele conspirativ V. S-a mai reținut că activitatea pârâtului îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, având în vedere că, prin nota informativă semnată olograf, acesta informa organele Securității că numitul T.L., lucrător la Stația Meteorologică Oncești, a afirmat că „nu se găsește nimic de mâncare, el mănâncă numai gogoși, toate bunurile se duc peste hotare, iar noi o să murim de foame” și, de asemenea, „înaltele personalități numai se plimbă fără să facă contracte cu alte țări și toți sunt niște mincinoși”. A mai arătat reclamantul că activitatea pârâtului de furnizare de informații a fost apreciată pozitiv de către ofițerii Securității. Prin sentința civilă nr. 666 din 05 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul D.I.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al Securității. Astfel, s-a constatat că dacă nota informativă dată de pârât în legătură cu cele afirmate de T.L. la data de 25 noiembrie 1988, se încadrează în condiția ca informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ea nu îndeplinește a doua condiție și anume ca informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În acest sens s-a apreciat de către prima instanță că informațiile furnizate de pârât nu au îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor a unei persoane, acestea având un caracter general.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a invocat ca temei legal dispozițiile art. 304 C. proc. civ., susținând critici care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Astfel, autoritatea recurentă susține, în esență, că instanța de fond a dat o hotărâre netemeinică și nelegală, ca urmare a interpretării greșite a valorii probatorii a documentelor care probează activitatea de colaborator a pârâtului și, totodată, prin aplicarea eronată a dispozițiilor legale incidente în cauză – art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Intimatul-pârât a depus întâmpinare, susținând că soluția instanței de fond este legală și temeinică, solicitând respingerea recursului.

Recursul este întemeiat. Într-adevăr, instanța de fond a reținut în mod just că activitatea pârâtului de colaborator al Securității este probată cu angajamentul olograf, aflat în copie la dosar, precum și cu nota informativă olografă, aflată în copie la dosarul cauzei, coroborată cu celelalte documente anexate la nota de constatare întocmită de Direcția de investigații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, din 19 martie 2009. În schimb, instanța de fond, respingând cererea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a motivat că informațiile, furnizate de intimatul-pârât organelor de Securitate, nu au îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, al persoanei vizate de nota sa informativă, aceasta putând să-și exprime în continuare opiniile.

Pe de altă parte, în subsidiar, instanța de fond a argumentat că „aceste informații au fost prea generale astfel încât să vizeze îngrădirea libertății de exprimare a unei persoane”, argumente care sunt lipsite de temei. Astfel, așa cum s-a arătat și în expunerea rezumativă prezentată mai sus, în nota informativă olografă datată 01 decembrie 1988, intimatul-pârât a furnizat informații cu privire la o persoană cu numele T.L., observator meteorolog la Stația Meteorologică Oncești, care făcuse afirmații critice cu privire la situația economică a țării și la atitudinea persoanelor cu funcții de conducere ale regimului comunist. În urma acestei note informative, organele de Securitate au dispus măsuri de verificare informativă și de includere în Tabelul „B” a numitului T.L., așa cum rezultă din rezoluția și mențiunile făcute pe nota informativă care a fost înregistrată și valorificată „la fișa elementului B.T”.

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, colaborator al Securității este „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Or, așa cum s-a arătat mai sus, în cauză, intimatul-pârât a furnizat informații care au avut ca efect luarea unor măsuri de verificare informativă și luarea „în atenție” a numitului T.L., ceea ce demonstrează că persoana respectivă a manifestat atitudini potrivnice regimului comunist, iar informațiile furnizate au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților acelei persoane: „libertatea cuvântului”, potrivit terminologiei art. 28 din Constituția din 1965. Astfel fiind, soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, urmând ca recursul să fie admis, cu consecința desființării sentinței atacate, admiterea cererii formulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constatarea că intimatul-pârât are calitatea de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 666 din 05 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și admite cererea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea pârâtului D.I. de colaborator al organelor Securității. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.