ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1854/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2085 din 11 septembrie 2007,

curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal,

a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei C.A. prin care aceasta a solicitat,

în contradictoriu cu pârâta SC D. SA, obligarea pârâtei să-i predea copii legalizate

ale dosarului său personal.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că în speță a fost chemată ca pârâtă o persoană juridică

de drept privat și nu o autoritate publică, așa cum prevăd dispozițiile art. 2

lit. f) din Legea nr. 554/2004, astfel că refuzul nejustificat al acesteia de a

elibera un act nu poate fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ, instanța

de contencios administrativ fiind abilitată de lege să verifice legalitatea actelor

emise de autoritatea publică pentru executarea sau organizarea executării legilor.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs în termen reclamanta C.A.

În motivarea cererii,

recurenta arată, în esență, că a înțeles să cheme în judecată pârâta societatea

comercială întrucât ea a preluat personalul de la SC K.I.M.G.B. SA în anul 2006,

astfel încât trebuie obligată să-i pună la dispoziție dosarul său de personal, întrucât

reclamanta este angajat al societății.

Susține recurenta că pârâta,

deși este persoană juridică de drept privat, a dobândit și calitatea de autoritate

publică pentru executarea și organizarea executării legilor, pe baza cererii sale

întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 130/1999, cerere adresată Inspectoratului Teritorial

al Muncii (I.T.M.).

Pretinde recurenta că

Inspectoratului Teritorial al Muncii și-ar fi declinat competența de soluționare

cererii reclamantei în favoarea SC D. SA București, pentru îndeplinirea obligațiilor

prevăzute de Decretul nr. 92/1976 și pentru încheierea actelor oficiale precum carnetul

individual de muncă.

În fine, consideră recurenta

că acțiunea sa este admisibilă, întrucât pârâta a refuzat în mod nejustificat să-i

rezolve solicitarea referitoare la dreptul ei de salariat.

Recursul nu se fondează.

Instanța de fond a reținut

în mod legal acțiunea ca inadmisibilă, având în vedere un aspect de ordin juridic

esențial: pârâta nu este o „autoritate administrativă” în sensul prevăzut de dispozițiile

art. 2 din Legea nr. 554/2004, astfel încât refuzul ei (dacă el există, pentru că

reclamanta nu a depus nici o dovadă) nu intră sub incidența Legii contenciosului

administrativ.

Reclamanta poate să-și

valorifice drepturile pretinse, în ceea ce privește completarea carnetului de muncă

de către angajator, în cadrul unui proces civil, iar nu în cadrul special al contenciosului

administrativ, întrucât pârâta este o persoană juridică de drept privat, constituită

pe temeiul Legii nr. 31/1990 privitoare de societățile comerciale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.A. împotriva sentinței civile nr. 2085 din 11 septembrie 2007 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 mai 2008.