ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 818/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 818/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3556 din 23 septembrie 2010, a admis

acțiunea formulată de reclamantul D.A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, a anulat actul

administrativ denumit „fișa de evaluare a performanțelor profesionale ale

funcționarilor publici” pentru anul 2008 privind pe reclamantul D.A., cu

consecința reluării, cu respectarea prevederilor legale incidente, a procedurii

de evaluare a activității reclamantului pentru perioada 01 decembrie 2007 – 30

noiembrie 2008.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Fișa de evaluare contestată

în cauză a fost întocmită cu nerespectarea prevederilor art. 9 din Anexa nr. 1 la

Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004, întrucât în cadrul procedurii de evaluare

a reclamantului nu a fost parcursă etapa interviului.

De altfel, în întâmpinarea

formulată în cauză, pârâtul Ministerul Justiției a recunoscut în mod expres faptul

că nu a avut loc un interviu desfășurat ca atare, sub forma unui dialog direct,

cu ocazia evaluării, însă această împrejurare nu atrage nicio sancțiune. În plus,

s-a arătat că reclamantul putea solicita o întrevedere cu evaluatorul și, în orice

caz, schimbul de informații între evaluator și persoana evaluată a avut loc în scris,

în fișa de evaluare.

Totodată, conform

art. 14 alin. (3) lit. b) din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004,

fișa de evaluare poate să fie modificată prin decizia contrasemnatarului, în cazul

în care între evaluator și persoana evaluată „există diferențe de opinie care nu

au putut fi soluționate de comun acord”.

În speță, deși din cuprinsul

fișei de evaluare rezultă, cu claritate, multiple dezacorduri între evaluator și

reclamant cu privire la elementele esențiale ale evaluării, contrasemnatarul, secretarul

de stat R.C.R., a menționat la rubrica „comentariile persoanei care contrasemnează”

doar următorul aspect: „rog realizați diligențele necesare pentru rezolvarea contestației

în termen legal”.

Ca atare, prima instanță

a concluzionat în sensul că persoana care a contrasemnat fișa de evaluare nu a analizat

posibilitatea modificării acesteia, potrivit dispoziției normative anterior individualizate.

De asemenea, judecătorul

fondului a apreciat că este întemeiată susținerea reclamantului, în sensul că evaluarea

performanțelor activității profesionale a magistraților detașați în sistemul penitenciar

trebuie să se realizeze pe elemente obiective, substanțiale, care să confere o justificare

temeinică punctajelor acordate, iar nu pe aprecieri subiective sau documente cu

relevanță redusă.

În opinia primei instanțe,

din cuprinsul procesului-verbal întocmit de comisia de soluționare a contestației

administrative formulate de reclamant, rezultă că aceasta nu a analizat în mod temeinic

motivele invocate de parte și a modificat fișa de evaluare fără nicio justificare

obiectivă și concretă, adică în mod arbitrar.

Ca atare, Curtea de Apel

a reținut faptul că fișa de evaluare dedusă judecății este lovită de nulitate, deoarece

a fost întocmită cu încălcarea principiilor legalității și motivării actului administrativ,

precum și cel al dreptului la apărare al reclamantului.

În fine, instanța a subliniat

faptul că obligațiile realizării etapei interviului și dovedirii parcurgerii ei

revine evaluatorului, iar aceste obligații au fost încălcate în mod flagrant în

speța de față. A considera, în raport de prevederile Ordinului Ministrului Justiției

nr. 2792/2004, că reclamantul trebuia să opteze pentru solicitarea unei întrevederi

cu evaluatorul, echivalează cu neînțelegerea regulilor elementare pe care acest

act normativ le consacră în privința procedurii de evaluare.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor,

care au solicitat modificarea sa, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca

neîntemeiată.

I. În motivarea căii de

atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul

Ministerul Justiției a susținut faptul că sentința contestată este dată cu încălcarea

și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9 și art. 14 alin. (3) lit. b) din Anexa

nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004.

În dezvoltarea acestui

motiv de recurs au fost formulate de către recurentă următoarele critici de nelegalitate:

Toate rubricile din formularul

standard al fișei de evaluare a performanțelor profesionale ale intimatului au fost

completate, în raport de prevederile Anexei nr. 2 la Ordinul Ministrului Justiției

nr. 2792/2004.

Nu există nicio consemnare

făcută în dreptul rubricii „rezultate deosebite”, dar această situație se poate

întâlni în practică, întrucât art. 12 din ordinul aflat în discuție o permite.

În aprecierea intimatului,

calificativul final al evaluării trebuia să fie foarte bun și, implicit, notele

acordate pe criterii de evaluare trebuiau să fie mai mari decât cele acordate de

evaluator, iar, ulterior, de către comisia de soluționare a contestației.

În vreme ce evaluatorul

a probat faptul că evaluarea s-a realizat pe baza activității desfășurate de intimat,

acesta din urmă nu a dovedit că notele finale au fost greșit acordate.

Pentru ca evaluarea managerului

de penitenciar să fie la un nivel foarte bun, este necesar ca și rezultatele activității

desfășurate în cadrul penitenciarului, în perioada supusă evaluării, să fie la același

nivel, adică foarte bune.

Din documentele în care

se consemnează rezultatele controalelor efectuate în 2008 la Penitenciarul Giurgiu

nu reies rezultatele deosebite sau rezultatele foarte bune în activitatea intimatului,

în calitate de director al acestei unități.

Ca atare, au existat motive

justificate pentru care contrasemnatarul a aprobat fișa de evaluare a reclamantului.

În plus, procesul-verbal de soluționare a contestației privind rezultatul evaluării,

prin care s-au modificat punctajele la unele subcriterii, dar prin care s-a menținut

calificativul acordat intimatului, a fost aprobat de secretarul de stat din Ministerul

Justiției, fiind astfel respectate cerințele impuse de art. 14 alin. (3) lit. b)

din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004.

În altă ordine de idei,

recurentul a arătat că în procesul-verbal de soluționare a contestației privind

rezultatul evaluării se face referire și la faptul că schimbul de informații dintre

evaluator și evaluat a avut loc, sub formă scrisă, fapt care nu contravine art.

9 lit. b) din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004.

În conformitate cu prevederile

art. 13 din ordinul anterior arătat, intimatului i-au fost aduse la cunoștință consemnările

făcute de evaluator în fișa de evaluare, iar comentariile intimatului au fost consemnate

în aceeași fișă.

În opinia recurentului,

împrejurarea că nu a avut loc un interviu, sub forma unui dialog direct, nu atrage

nicio sancțiune. Interviul, ca etapă în procesul de evaluare, nu este distinct de

completarea acesteia de către evaluator.

II. În primul motiv de

recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., recurenta

Administrația Națională a Penitenciarelor a susținut faptul că instanța de judecată

nu se poate substitui persoanei care are competența de a realiza evaluarea, șeful

ierarhic fiind singurul în măsură să cunoască activitatea și performanțele profesionale

ale funcționarului public cu statut special.

Mai precis, instanța nu

poate aprecia asupra calității și respectării sarcinilor de serviciu, stabilite

prin fișa postului intimatului, în lipsa unor prevederi legale exprese, decât cu

depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

În cel de-al doilea motiv

de recurs, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta Administrația

Națională a Penitenciarelor a arătat faptul că sentința contestată este dată cu

încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9 și art. 14 alin. (3)

lit. b) din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004.

În concepția recurentei,

evaluarea profesională a intimatului s-a realizat cu respectarea procedurii reglementate

de ordinul anterior arătat.

Analizând sentința atacată,

în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate pentru considerentele

care vor fi expuse în continuare.

Instanța de control judiciar

constată că, în speță, nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 304

1

C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanță a reținut

corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză,

și a realizat o încadrare juridică adecvată.

Obiectul cererii deduse

judecății îl reprezintă anularea actul administrativ denumit „fișa de evaluare a

performanțelor profesionale ale funcționarilor publici” pentru anul 2008 privind

pe intimatul D.A., cu consecința reluării, cu respectarea prevederilor legale incidente,

a procedurii de evaluare a activității reclamantului pentru perioada 01

decembrie 2007 – 30 noiembrie 2008.

Pentru soluționarea acestei

cereri, prezintă relevanță juridică prevederile art. 9, art. 13, art. 14, art. 16-18

din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004.

Astfel, potrivit art.

9 anexa la ordinul anterior menționat, procedura de evaluare a performanțelor activității

profesionale a magistraților detașați în sistemul penitenciar – cum este cazul intimatului

– se realizează în următoarele trei etape: a) completarea fișei de evaluare de către

evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea fișei de evaluare.

Conform art. 13 din același

act normativ, interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb

de informații care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia:

a) se aduc la cunoștință

funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în fișa de evaluare;

b) în cazul în care între

funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra consemnărilor

făcute, comentariile funcționarului public se consemnează în fișa de evaluare; evaluatorul

poate modifica fișa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun;

c) se semnează și se datează

fișa de evaluare de către evaluator și de către funcționarul public evaluat.

În temeiul art. 14 din

aceeași reglementare normativă:

„(1) Fișa de evaluare

se înaintează contrasemnatarului.

(2) În sensul prezentelor

criterii, are calitatea de contrasemnatar funcționarul public ierarhic superior

evaluatorului, potrivit structurii organizatorice. În mod excepțional, în cazul

în care, potrivit structurii organizatorice, nu există un funcționar public ierarhic

superior evaluatorului, va fi desemnat contrasemnatar directorul unității din care

face parte evaluatorul.

(3) Fișa de evaluare poate

fi modificată conform deciziei contrasemnatarului, în următoarele cazuri:

a) aprecierile consemnate

nu corespund realității;

b) între evaluator și

funcționarul public evaluat există diferențe de opinie care nu au putut fi soluționate

de comun acord.

(4) Fișa de evaluare modificată,

în condițiile alin. (3), se aduce la cunoștință funcționarului public.

Potrivit art. 16 din același

ordin:

„(1) Funcționarii publici

cu funcții de execuție sau de conducere nemulțumiți de rezultatul evaluării pot

să îl conteste la șeful ierarhic superior celui care a efectuat evaluarea.

(2) Contestația se formulează

în termen de 5 zile calendaristice de la data luării la cunoștință de către funcționarul

public evaluat despre calificativul acordat și se soluționează în termen de 15 zile

calendaristice de la data emiterii dispoziției zilnice privind comisia de soluționare

a contestației.

În baza art. 17 alin.

(1) și (3) din aceeași reglementare normativă, soluționarea contestației se efectuează

de către o comisie formată din 3 membrii, stabilită prin dispoziție zilnică de către

directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru contestațiile

depuse de magistrați; concluziile se consemnează într-un proces-verbal semnat de

comisie.

Alin. (4) al acestui art.

prevede că hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal, se aprobă de directorul

care a ordonat soluționarea contestației, se consemnează în fișa de evaluare a activității

profesionale și se aduce la cunoștință, sub luare de semnătură, celui în cauză,

în termen de 5 zile calendaristice și este definitivă.

În fine, conform art.

18 din aceeași reglementare, funcționarul public nemulțumit de modul de soluționare

a contestației formulate potrivit art. 17 se poate adresa instanței de contencios

administrativ, în condițiile legii.

În speța de față, în mod

indiscutabil, în cadrul procedurii de evaluare a activității intimatului pentru

perioada 01 decembrie 2007 – 30 noiembrie 2008 nu a fost parcursă etapa interviului,

care presupune o discuție între evaluator și persoana evaluată, respectiv un schimb

de informații, în sensul arătat de art. 13 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului

Justiției nr. 2792/2004, în urma căreia se poate ajunge chiar la modificarea fișei

de evaluare.

Pe aspectul analizat,

se cuvine a aminti faptul că, prin jurisprudența sa, instanța supremă a recunoscut

faptul că unul dintre principiile fundamentale ale procedurii administrative necontencioase

este principiul contradictorialității, privit ca o aplicare a principiului respectării

drepturilor la apărare. Cu alte cuvinte, sunt cazuri, cum este cel de față, în care

administrația nu poate decide în mod legal fără să asculte cealaltă parte, adică

fără să se conformeze principiului „audi alteram partem”.

În altă ordine de idei,

în cauza dedusă judecății, după cum a reținut prima instanță, au fost încălcate

și dispozițiile art. 14 alin. (3) lit. b) din Ordinul Ministrului Justiției nr.

2792/2004, anterior citate.

În concret, Înalta Curte

are în vedere faptul că persona care a avut calitatea de contrasemnatar al fișei

de evaluare a intimatului nu a procedat la verificarea acesteia și la exprimarea

unui punct de vedere motivat.

În consecință, în raport

de cele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că este nefondat motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât prima instanță a făcut

o interpretare corectă a dispozițiilor normative aplicabile în materia analizată.

În fine, nici motivul

de recurs reglementat de art. 304 pct. 4 C. proc. civ. nu este fondat pentru argumentele

care vor fi prezentate în cele ce urmează.

După cum s-a indicat anterior,

art. 18 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2792/2004 conferă persoanei

evaluate posibilitatea de a sesiza instanța de contencios administrativ cu verificarea

legalității fișei de evaluare.

În cauza de față, motivele

de nulitate ale fișei de evaluare analizate au vizat aspecte de procedură, aspecte

formale, iar nu temeinicia notării făcute intimatului, după cum au invocat autoritățile

recurente.

Prin urmare, nu se poate

reține depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât instanța nu s-a subrogat

în competențele evaluatorului.

În consecință, Înalta

Curte, în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la art. 20

și art. 28 din Legea contenciosului administrativ, modificată, va respinge recursurile

ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției

și Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva sentinței nr. 3556 din 23

septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 februarie

2012.