ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2542/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2542/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea formulată de petiționarul
P.C.O. s-a solicitat tragerea la răspundere penală a inspectorului principal de
poliție M.I. și a agentului șef de poliție A.D.C., ambii din cadrul Poliției
orașului Teiuș, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192, 246 și
250 C. pen. comise la 22 iulie 2010, constând în exercitarea abuzivă a
atribuțiilor de serviciu, purtare abuzivă prin utilizarea violenței și violare
de domiciliu.
Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Rezoluția nr. 438/P/2010 din 16 noiembrie 2010 a
dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților, cu motivarea că faptele
reclamate nu se confirmă.
Plângerea formulată de petiționar împotriva acestei
soluții a fost respinsă prin Rezoluția nr. 919/II/2/2010 din 15 decembrie 2010
a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Împotriva rezoluției
de scoatere de sub urmărire penală, în baza art. 278
1
alin. (1) C.
proc. pen. a formulat plângere petiționarul P.C.O. care a fost respinsă prin
Sentința penală nr. 12 din 25 ianuarie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia.
Pentru a pronunța
această soluție instanța a considerat că cei doi lucrători de poliție nu pot fi
trași la răspundere penală în absența unor probe certe de vinovăție și că
dubiul rezultând din declarațiile contradictorii ale martorilor oculari profită
intimaților.
În contra acestei
sentințe a declarat recurs petiționarul P.C.O. care a susținut că hotărârea a
fost pronunțată cu încălcarea legii.
Recursul declarat nu
este admisibil.
În conformitate cu
dispozițiile art. 278
1
alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost
modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind accelerarea
soluționării proceselor, intrată în vigoare la 25 noiembrie 2010, hotărârea
judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă.
Față de aceste
prevederi imperative, având în vedere că hotărârea atacată a fost pronunțată
după intrarea în vigoare a dispozițiilor care au abrogat calea de atac a
recursului, Curtea, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. a) și a art. 192
alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca inadmisibil recursul declarat de
petiționar cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de petiționarul P.C.O. împotriva Sentinței
penale nr. 12 din 25 ianuarie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
Obligă recurentul
petiționar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 24 iunie 2011.