ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 366/2013

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

încheierea din data de 7 decembrie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș,

pronunțată în Dosarul nr. 6685/111/2009 s-au dispus, printre altele:

În baza art. 163 C. proc. pen., admite

în parte cererea de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor

aflate în proprietatea inculpatelor M.D.C. și A.M.

Dispune luarea măsurii asigurătorii a

sechestrului asupra bunului mobil constând în autoturism marca B., înscris în

circulație pe numele lui A.F., soțul inculpatei A.M. și, pe cale de consecință

respinge cererea de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra

bunului imobil aflat în proprietatea inculpatei M.D.C., bun imobil situat

administrativ în municipiul Oradea, Piața I., nr. XX, județul Bihor, precum și

asupra conturilor bancare aparținând celor două inculpate mai sus menționate.

Aceste dispoziții au fost emise cu

posibilitatea promovării dreptului de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru

părțile prezente și de la comunicare cu inculpatele.

În motivarea dispunerii în felul

stipulat, instanța de apel Curtea de Apel Târgu Mureș a consemnat următoarele:

Cu privire la cererea părții civile SC

I.I. SRL de instituire a sechestrului asigurător asupra imobilului situat pe

strada I., nr. XX din Oradea și asupra autoturismului marca B. se reține că în

ceea ce privește imobilul menționat, prin ordonanța din 16 iunie 2009 dată de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor s-a dispus aplicarea măsurii

asigurătorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor imobile și mobile aflate

în proprietatea inculpatei M.D.C. și ca atare, partea civilă poate să facă

demersurile necesare pentru aplicarea sechestrului și asupra imobilului

menționat în măsura în care se dovedește că acest imobil aparține și inculpatei

M.D.C. Din extrasul CF anexat rezultă că acest imobil se află în proprietatea

exclusivă a lui M.G.

Cu privire la autoturismul marca B. aflat

pe numele lui A.F. care este soțul inculpatei A.M. se consideră că sunt aplicabile

dispozițiile art. 163 C. proc. pen. și se impune luarea măsurii asigurătorii a sechestrului

asupra bunului mobil constând în autoturismul menționat, dat fiind faptul că acest

bun este proprietatea devălmașă a soților A.

Se consideră că nu se impune poprirea conturilor

bancare ale celor două inculpate, precum și a soților acestora deoarece această

măsură a fost luată prin ordonanța din 16 iunie 2009 și ca atare putea fi valorificată.

Împotriva încheierii s-au exercitat recursuri

de către partea civilă SC I.I. SRL, dar și de către numitul A.F.

Partea civilă SC I.I. SRL s-a arătat nemulțumită

exclusiv de dispoziția instanței de respingere a cererii de instituire a măsurii

asigurătorii a sechestrului asupra bunului imobil aflat în proprietatea inculpatei

M.D.C., bun imobil situat administrativ în municipiul Oradea, Piața I., nr. XX,

județul Bihor.

Reprezentantul părții civile SC I.I. SRL

consideră că obiectul cererii din fața instanței de apel a fost extinderea sechestrului

asigurător aplicat în faza de urmărire penală și asupra unor bunuri cum este imobilul

din strada I., nr. YY, care nu a fost vizat de prima măsură a sechestrului asigurător.

Or, raportat la prejudiciul care a fost cauzat și care în mod corect a fost stabilit

de instanța de fond, bunurile asupra cărora s-a aplicat inițial sechestrul nu sunt

suficiente pentru acoperirea prejudiciului lor. În condițiile în care inculpata

M.D. procedează la înstrăinarea unor bunuri, respectiv o convenție de partaj cu

soțul său prin care acesta din urmă devine proprietar tabular exclusiv asupra imobilului,

partaj intervenit după pronunțarea sentinței de condamnare în primă instanță a inculpatei,

este clar că partajul a fost fondat pe o cauză ilicită și imorală, s-a urmărit luarea

unor măsuri de scoatere a acestuia din posibilitățile părții civile de a îl urmări

silit, așa încât consideră că măsura solicitată este pe deplin legală și pe deplin

temeinică.

Pe de altă parte, A.F. a solicitat repunerea

în termenul de recurs arătând că s-a divorțat la 7 noiembrie 2012 de soția sa, inculpata

A.M. Așadar nu mai locuiește cu acesta, nu a aflat de hotărârea din 7 decembrie

2012 decât târziu.

S-a invocat că hotărârea este nelegală

întrucât nu a fost citat în cauză.

Pe fond, atât recurentul cât și fosta sa

soție nu au fost niciodată proprietarii autoturismului respectiv, petenții au depus

acte incomplete și false, doar timp de câteva luni a deținut au astfel de autoturism

fabricat în anul 2000 sau 2001 pe care a intenționat să-l cumpere însă în 2011 a

returnat mașina proprietarului.

Partea civilă a solicitat respingerea recursului

lui A.F. ca fiind făcut de o persoană lipsită de calitate procesuală, iar inculpata

A.M. a reiterat că fostul soț, după numai câteva luni de folosință, a returnat proprietarului

autoturismul respectiv, nu știe dacă bunul a fost sau nu transferat vreodată pe

numele fostului soț.

Instanța de recurs reține următoarele:

Învederările părții civile recurente SC

I.I. SRL, prin apărător ales calificat, vizând sechestrul asigurător necesar a fi

aplicat și asupra unor bunuri cum este imobilul din strada I. nr. YY, în sensul

că, în condițiile în care inculpata M.D. procedează la înstrăinarea unor bunuri,

respectiv o convenție de partaj cu soțul său prin care acesta din urmă devine proprietar

tabular exclusiv asupra imobilului, intervenit după pronunțarea sentinței de condamnare

a inculpatei, conduce la ideea că partajul ar fi fost fondat pe o cauză ilicită

și imorală și doar s-a urmărit luarea unor măsuri de scoatere a acestuia din posibilitățile

părții civile de a-l urmări silit, pot fi veridice și de luat în considerare în

contextul derulării în prealabil a unor demersuri juridice certe ce să consfințească

o astfel de situație.

Altfel, nu poate fi decât de acceptat poziția

exprimată de instanța Curții de Apel - din extrasul CF anexat rezultă că acest imobil

se află în proprietatea exclusivă a lui M.G.

Pentru aceste motive se impune respingerea

recursului părții civile ce vizează cererea privind instituirea măsurii asigurătorii

asupra bunului care este imobilul din strada I. nr. YY.

Raportat la recursul numitului A.F., ca

aspecte procedurale, este de specificat că acesta este evident o persoană interesată

ce poate promova o cale de atac în cauză potrivit art. 168 C. proc. pen., dispoziția

instanței de apel îl privește direct și personal, s-a dispus un sechestru asupra

unui bun aparent aflat în proprietatea sa.

În același plan, hotărârea instanței din

7 decembrie 2012 nu i-a fost comunicată acestuia, aspect adus la cunoștință în recurs

și confirmat de actele de la dosar, așa încât cererea trebuie preluată ca fiind

depusă în termen legal.

Instanța de recurs reține că, în contextul

necitării persoanei interesate în cauză, al privării în exercitarea dreptului său

la apărare, al posibilității de a-și formula poziția, obiecțiunile, cu atât mai

mult cu cât din actele și lucrările dosarului nu rezultă dovezi certe privind proprietatea

asupra bunului respectiv, ca eventual ulterior să se dezbată problema măsurilor

asigurătorii și într-o cale de atac pusă la dispoziția tuturor, echitatea procedurii

impune casarea încheierii și trimiterea spre rejudecare a pricinii în ceea ce privește

numai problema instituirii măsurii asigurătorii asupra autoturismului respectiv.

Instanța Curții de Apel se va preocupa

ca într-o notă de contradictorialitate, respectiv cu citarea numitului A.F., să

dezbată problema măsurii asiguratoriii asupra autoturismului în funcție de documentația

certă a proprietății și a tuturor solicitărilor și apărărilor formulate.

Toate actele procedurale întocmite rămân

valabile, precum și celelalte dispoziții ale încheierii din 7 decembrie 2012 ce

nu sunt contrare celor dispuse în prezentul recurs.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2), (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul

A.F. împotriva încheierii din 07 decembrie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș,

secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul

nr. 6685/111/2009.

Casează în parte încheierea atacată și

trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș, în

ceea ce privește dispoziția de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului

asupra autoturismului marca B., an fabricație 2011, înscris în circulație pe numele

lui A.F.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de partea civilă SC I.I. SRL împotriva aceleiași încheieri.

Obligă recurenta parte civilă la plata

sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 01 februarie

2013.