ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3793/2012

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 22 iunie 2012, sub nr. 11033/271/2012, petenții D.M.E. și D.G.I. au solicitat înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile deținute de intimații A.G.F. și A.E.K. pentru protejarea dreptului lor de creanță consfințit de sentința civilă nr. 8103 din 05 iulie 2011 pronunțată de Judecătoria Oradea în Dosarul nr. 21107/271/2009, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 126/A/2012 a Tribunalului Bihor, atacată actualmente cu recurs de către intimați, calea extraordinară de atac având termen de judecată la data de 31 ianuarie 2013, pe rolul Curții de Apel Oradea. Prin sentința civilă nr. 9545/2012 din data de 25 iunie 2012, Judecătoria Oradea, secția civilă, a declinat competența soluționării cererii de instituire sechestru în favoarea Curții de Apel Oradea, reținând în esență că, potrivit dispozițiilor art. 592 alin. (2) coroborat cu art. 334 alin. C. proc.

civ., competența soluționării unei cereri incidentale necontencioase revine instanței pe învestite cu soluționarea pricinii și având în vedere că, la data formulării cererii de sechestru, cauza se afla în faza procesuală a recursului pe rolul Curții de Apel Oradea, a apreciat că aceasta este instanța competentă. Prin decizia civilă nr. 3124/2012-R din data de 12 iulie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență. În motivarea soluției sale, Curtea, a reținut în esență că, deși prima instanță învestită cu cererea de sechestru a argumentat în mod corect incidența în cauză a dispozițiilor art. 592 alin. (1) și art. 331-334 C. proc.

civ., a dat o interpretare eronată normelor legale menționate, precizând că legiutorului, folosind sintagma instanța care judecă procesul a avut în vedere instanța sesizată cu soluționarea fondului pricinii, indiferent de gradul de jurisdicție în care se află. Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență conform art. 22 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ivit între cele două instanțe, care s-au declarat deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 592 alin. (1) C. proc.

civ., „cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care judecă procesul". Procedura înființării sechestrului asigurător are caracter necontencios și prin declanșarea acesteia se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, așa cum prevăd dispozițiile art. 331 din același cod. Art. 332 C. proc. civ. statuează că „cererile necontencioase care sunt în legătură cu o lucrare sau cu o pricină în curs la o instanță..., se vor îndrepta la acea instanță". În raport de textele legale precitate, Înalta Curte, reține că cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care judecă fondul litigiului, intenția legiuitorului la edictarea normelor amintite vizând instanța ce judecă cauza în primă instanță și implicit s-a pronunțat asupra fondului, indiferent dacă la data formulării cererii de sechestru asigurător judecarea acțiunii mai era sau nu pe rolul acestei instanțe.

Cum în speță, instanța care a soluționat fondul pricinii este Judecătoria Oradea, secția civilă, Înalta Curte, va stabili competența soluționării cererii formulate de petentii D.M.E. și D.G.I. privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile deținute de intimații A.G.F. și A.E.K., în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2012.