ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.10.2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3793/2012

HOTĂRÂRE
02.10.2012
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3793/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Prin cererea înregistrată

pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 22 iunie 2012, sub nr. 11033/271/2012, petenții

D.M.E. și D.G.I. au solicitat înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor

imobile deținute de intimații A.G.F. și A.E.K. pentru protejarea dreptului lor de

creanță consfințit de sentința civilă nr. 8103 din 05 iulie 2011 pronunțată de Judecătoria

Oradea în Dosarul nr.

21107/271/2009, rămasă definitivă

prin decizia civilă nr. 126/A/2012 a Tribunalului Bihor, atacată actualmente cu

recurs de către intimați, calea extraordinară de atac având termen de judecată la

data de 31 ianuarie 2013, pe rolul Curții de Apel Oradea.

Prin sentința

civilă nr. 9545/2012 din data de 25 iunie 2012, Judecătoria Oradea, secția civilă,

a declinat competența soluționării cererii de instituire sechestru în favoarea Curții

de Apel Oradea, reținând în esență că, potrivit dispozițiilor art. 592 alin.

(2) coroborat cu art. 334 alin. C. proc. civ., competența soluționării unei cereri

incidentale necontencioase revine instanței pe învestite cu soluționarea pricinii

și având în vedere că, la data formulării cererii de sechestru, cauza se afla în

faza procesuală a recursului pe rolul Curții de Apel Oradea, a apreciat că aceasta

este instanța competentă.

Prin decizia civilă

nr. 3124/2012-R din data de 12 iulie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția

I

civilă, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Judecătoriei Oradea, secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență

și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării

regulatorului de competență.

În motivarea soluției

sale, Curtea, a reținut în esență că, deși prima instanță învestită cu cererea de

sechestru a argumentat în mod corect incidența în cauză a dispozițiilor art. 592

alin. (1) și art. 331-334 C. proc. civ., a dat o interpretare eronată normelor legale

menționate, precizând că legiutorului, folosind sintagma instanța care judecă procesul

a avut în vedere instanța sesizată cu soluționarea fondului pricinii, indiferent

de gradul de jurisdicție în care se află.

Înalta Curte,

constatând existența conflictului negativ de competență conform art. 22 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., ivit între cele două instanțe, care s-au declarat deopotrivă

necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența materială de soluționare

a cauzei în favoarea

Judecătoriei Oradea,

secția civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.

592 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de sechestru asigurător se adresează instanței

care judecă procesul". Procedura înființării sechestrului asigurător are caracter

necontencios și prin declanșarea acesteia se urmărește stabilirea unui drept potrivnic

față de o altă persoană, așa cum prevăd dispozițiile art. 331 din același cod.

Art. 332 C.

proc. civ. statuează că „cererile necontencioase care sunt în legătură cu o lucrare

sau cu o pricină în curs la o instanță..., se vor îndrepta la acea instanță".

În raport de textele

legale precitate, Înalta Curte, reține că cererea de sechestru asigurător se adresează

instanței care judecă fondul litigiului, intenția legiuitorului la edictarea normelor

amintite vizând instanța ce judecă cauza în primă instanță și implicit s-a pronunțat

asupra fondului, indiferent dacă la data formulării cererii de sechestru asigurător

judecarea acțiunii mai era sau nu pe rolul acestei instanțe.

Cum în speță,

instanța care a soluționat fondul pricinii este Judecătoria Oradea, secția civilă,

Înalta Curte, va stabili competența soluționării cererii formulate de petentii D.M.E.

și D.G.I. privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile deținute

de intimații A.G.F. și A.E.K., în favoarea acestei instanțe.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Împotriva aceleași sentințe, condamnatul R.F. a formulat cerere de revizuire, înregistrată la Judecătoria Oradea la data de 29 decembrie 2011, cerere ce a fost respinsă prin sentința penală nr. 9/2012 din 16 februarie 2012. Împotriva aceste
ÎCCJ 2012-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7121/2012
lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanța de recurs, după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile pr
ÎCCJ 2012-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 418/2012
Decizia nr. 418/2012 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința nr. 11140/05 octombrie 2010, Judecătoria Oradea a admis excepția de necompetență materială a sa, invocată de petenți și
ÎCCJ 2012-11-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4600/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 20/ CC din 23 februarie 2012, Curtea de Apel Tg. Mureș, secția a Il-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea
ÎCCJ 2013-02-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 654/2013
atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 46/2012-A din 5 iulie 2012 a respins ca nefondat apeiul declarat de reclamantul U.J., reținându-se că, legea aplic
Sursă