ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2553/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 199 din 24 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative și a respins ca atare acțiunea prin care reclamanta B.A. solicita, în contradictoriu cu pârâtul susmenționat, anularea efectelor juridice ale Răspunsului comunicat la data de 12 iunie 2007 și pe cale de consecință, anularea evaluării Comisiei de Examinare, încadrarea reclamantei la I.P.J. Ialomița - Serviciul Cazier Judiciar și Evidență Operativă, pe o funcție similară celei pentru care a susținut examenul, acordarea drepturilor bănești indexate cu rata inflației și dobânzile la zi.

Prin aceeași acțiune, reclamanta solicita, de asemenea, să se constate că i-a fost încălcat un drept legitim, prin refuzul nejustificat de soluționare a plângerii referitoare la corectarea în mod eronat a testului pe care l-a susținut, că răspunsul corect la întrebarea nr. 13 din textul grilă, susținut la concursul din perioada 26 - 27 iulie 2006, este cel indicat de reclamantă, să se admită și să se dispună recorectarea testului și declararea reclamantei ca admisă la concursul menționat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că în cauză nu există identitate între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, întrucât reclamanta a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în condițiile în care concursul a fost organizat de I.P.J.

Ialomița, unitate cu personalitate juridică, iar toate pretențiile ce fac obiectul acțiunii, astfel cum a fost precizată, sunt îndreptate împotriva I.P.J. Ialomița. A mai reținut instanța de judecată că, potrivit prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (2) și art. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, această instituție nu are atribuții în organizarea concursurilor care au loc la nivelul inspectoratelor județene de poliție, în vederea încadrării/angajării de personal iar susținerile reclamantei privind incidența în cauză a prevederilor art. 14 lit. c) pct. 3 și 4 din O.U.G. nr. 63/2003 nu pot fi reținute, întrucât acest act normativ a fost abrogat prin art. 25 din O.U.G.

nr. 30/2007. Împotriva sentinței pronunțate a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că instanța de fond a dat hotărârea cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, a susținut recurenta, potrivit art. 3 lit. c) pct. 9 și 10 din O.U.G. nr. 30/2007, Ministerul Internelor și Reformei Administrative „coordonează și controlează respectarea de către structurile din subordine a reglementărilor cuprinse în actele normative proprii și de organizare și funcționare” și totodată „realizează managementul resurselor umane din cadrul Ministerului”. A mai argumentat că I.P.J. Ialomița nu poate fi parte în proces pentru că face parte dintr-o structură birocratică cu caracter militar, fiind o unitate teritorială subordonată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

În raport cu aceste argumente, a susținut recurenta, în mod legal a chemat în judecată ministerul pârât pentru a fi obligat: - să anuleze rezultatele concursului organizat de I.P.J. Ialomița pentru ocuparea postului de referent la Serviciul cazier judiciar și evidența operativă; - să oblige inspectoratul să procedeze la recorectarea testului scris - grilă; - să oblige același inspectorat la repararea prejudiciului și declararea sa ca fiind admisă la concursul respectiv. Prin întâmpinarea formulată, Ministerul pârât a solicitat respingerea recursului, susținând că soluția instanței de fond este legală și temeinică. Recursul este nefondat. Este necontestat că recurenta-reclamantă a participat la concursul organizat la 26-27 iulie 2006 de către I.P.J.

Ialomița pentru ocuparea postului de referent la Serviciul de cazier judiciar și evidența operativă din cadrul acestui inspectorat, fiind declarată respinsă. De asemenea, este necontestat că recurenta-reclamantă a înțeles să cheme în judecată și să poarte procesul de față exclusiv în contradictoriu cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, așa după cum a precizat în mod expres în cererea de chemare în judecată și în cererea de precizare a obiectului acțiunii și după cum a argumentat în cererea de recurs de față. Instanța de fond, reținând că litigiul vizează concursul organizat de I.P.J. Ialomița, a constatat în mod corect că raportul juridic dedus judecății s-a născut între recurenta-reclamantă, în calitate de participantă la concurs și unitatea organizatoare a concursului.

Cum recurenta-reclamantă a înțeles să-și îndrepte acțiunea exclusiv împotriva Ministerului Internelor și Reformei Administrative, fără ca această autoritate publică să fie parte în raportul juridic dedus judecății, în mod legal a reținut instanța de fond că ministerul pârât nu avea calitate procesuală pasivă. Din prevederile generale ale O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și ale H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Internelor și Reformei Administrative, rezultă că acest minister are în subordinea/coordonarea sa, între alte instituții și structuri, Poliția Română, din cadrul căreia fac parte inspectoratele județene de poliție.

Pe de altă parte, din prevederile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2007, rezultă că I.P.J. Ialomița este un serviciu public deconcentrat la nivelul județului respectiv, având personalitate juridică proprie care, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Ordinul nr. 300/2004 organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante finanțate. Astfel fiind, în mod legal a reținut instanța de fond că, în cauză, Ministerul pârât nu are calitate procesuală, respingând ca atare acțiunea formulată de recurenta-reclamantă împotriva acestuia. Susținerea recurentei-reclamante, cum că I.P.J. Ialomița ar fi o unitate subordonată a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ceea ce ar conferi acestui minister calitate procesuală pasivă, este lipsită de temei legal.

Astfel, așa după cum rezultă din prevederile generale ale Legii nr. 218/2002, Poliția Română este organizată corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale, inspectoratele județene de poliție aflându-se în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, care este organizat și funcționează ca structură centrală a Poliției Române. Mai mult, potrivit art. 12 alin. (2) din această lege, inspectoratele județene de poliție sunt unități cu personalitate juridică proprie și cu atribuții proprii. De asemenea, este lipsit de temei legal și susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia dispozițiile art. 3 lit. c) pct. 9 și 10 din O.U.G. nr. 30/2007 ar conferi Ministerului pârât calitate procesuală pasivă.

Astfel, art. 3 lit. c) pct. 9 se referă la atribuțiile generale pe care ministerul le are în legătură cu coordonarea și controlul respectării de către structurile din subordine a reglementărilor cuprinse în actele normative proprii de organizare și funcționare, or raportul juridic dedus judecății nu s-a născut în legătură cu exercitarea acestor atribuții, ci în legătură cu concursul organizat, în baza competențelor legale, de către I.P.J. Ialomița. La fel, art. 3 lit. c) pct. 10 se referă la atribuțiile prin care Ministerul le are în legătură cu managementul resurselor umane din cadrul Ministerului, Ministerul fiind o structură organizatorică distinctă de structurile unităților organizate în subordinea sa, ori a altor structuri, precum I.P.J.

Ialomița organizat ca serviciu public deconcentrat cu personalitate juridică proprie aflat în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române. În concluzie, având în vedere și considerentele de mai sus, soluția instanței de fond este legală și temeinică urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva sentinței nr. 199 din 24 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2008.