ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1834/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1834/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor penale de față constată:

Prin

sentința penală nr. 127 din 17 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Botoșani a fost

soluționată acțiunea penală privind pe inculpații C.S.S., C.V., G.N. și D.M.C.,

după cum urmează:

I. În baza art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen.

s-a dispus condamnarea inculpatului C.S.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2

ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) Teza II și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270

alin. (1) și art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

art. 74 alin. (1) lit. a) și 74 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul și

la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34

lit. b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 71 și 64 lit. a) Teza

II și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71- 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

II. În baza art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen.

s-a dispus condamnarea inculpatului C.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza

II și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270

alin. (1) și art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

art. 74 alin. (1) lit. a) și 74 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul și

la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34

lit. b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II și

b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71- 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

III. În baza art. 10 din Legea nr. 39/2003

rap. la art. 221 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74

alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71 - 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

În temeiul art. 86

1

C. pen.

și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării

pedepselor principale, cât și a celor accesorii, aplicate inculpaților C.S.S., C.V.

și G.N. pe durata unui termen de încercare de 5 ani, calculat conform art. 86

2

C. pen.

S-a încredințat supravegherea inculpaților

Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani.

În temeiul art. 86

3

C. pen.,

s-a dispus, ca pe durata termenului de încercare, inculpații să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere:

a)

să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul

Botoșani;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras

atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

IV. În baza art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 74 alin. (2)

C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului D.M.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare

și 1 (un) pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de 64

lit. a) Teza II și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270

alin. (1) și art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 74 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul

și la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 (un) pedeapsa complimentară a interzicerii

drepturilor prevăzute de 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34

lit. b) și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele susmenționate, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II și

b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.

71- 64 lit. a) Teza II și b) C. pen.

În temeiul art. 81 C. pen. și art. 71

alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale

și a celei accesorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de

4 ani, calculat conform art. 82 C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras

atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a fost dedusă din

pedepsele aplicate inculpaților D.M.C., C.S.S. și C.V. durata arestului preventiv,

de la 4 mai 2010 la 12 august 2010, iar în temeiul art. 350 alin. (1) Teza ultimă

C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii obligării de a nu părăsi țara luată

față de cei trei inculpați prin încheierea din 7 decembrie 2010 a Tribunalului Botoșani.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e)

C. pen. rap. la art. 111 alin. (2) C. pen. și art. 256 alin. (1) lit. d) din Legea

nr. 86/2006, s-a dispus confiscarea specială a cantității de 1.560 pachete țigări

marca P., în valoare de 7.860,06 RON, găsite abandonate pe DN 29, județ Botoșani,

aflate în custodia I.P.J. Botoșani - Postul de Poliție A., județ Botoșani, conform

procesului-verbal din 15 decembrie 2009 încheiat Postul de Poliție A.

A fost respinsă cererea procurorului privind

confiscarea specială de la inculpatul G.N. a cantităților de 1.464 pachete țigări

marca M.C., 330 pachete țigări P., 945 pachete marca W., 63 pachete marca K., 4

pachete marca W. - S.uper Slim, toate cu timbre ale Republicii Moldova, aflate în

custodia I.P.J. Botoșani, conform procesului verbal din 4 mai 2010.

În temeiul art. 14 rap. la art. 346 C.

proc. pen., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată Autoritatea Națională

a Vămilor București, reprezentată prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Iași și, în temeiul art. 998, 999 și 1003 C. civ. și art. 236 din Legea

nr. 86/2006 rap. la art. 224 alin. (1) lit. a) și art. 277 din Legea nr. 86/2006

și art. 654 din H.G. nr. 707/2006, s-a dispus obligarea inculpaților la plata de

despăgubiri civile, după cum urmează:

Inculpații D.M.C., C.S.S. și C.V. au fost

obligați în solidar către partea civilă la plata sumei de 23.580,18 RON și de 31.811,00

RON, contravaloarea cantității de 4.680 pachete țigări marca P. și, respectiv, 5.000

pachete țigări marca P.

Inculpații D.M.C., C.S.S., C.V. și G.N.

au fost obligați în solidar către partea civilă la plata sumei de 78.600,60 RON,

contravaloarea cantității de 15.600 pachete țigări marca P.

Au fost respinse celelalte pretenții formulate

în cauză de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor București, reprezentată

prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 190 C. proc. pen., a fost

obligat inculpatul D.M.C. către Cabinetului de consultanță fiscală și expertiză

contabilă M.G., cu sediul în Botoșani, la plata sumei de 2.775 RON, cu titlu de

diferență contravaloare expertiză fiscală, iar inculpatul C.S. la plata sumei de

2.275 RON, cu același titlu.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima

instanță a reținut în fapt următoarele:

Inculpații D.M.C. și C.S.S. - polițiști

în cadrul Postului de Poliție M., județ Botoșani, au intrat în legătură cu inculpatul

C.V. care cunoștea mai multe persoane din Republica Moldova. Respectivele persoane

se ocupau cu vânzarea de țigări.

Inculpatul C.V. împreună cu inculpații

D.M.C. și C.S.S. au hotărât inițierea unui grup infracțional organizat în vederea

efectuării de contrabandă cu țigări din Republica Moldova.

În baza acestei înțelegeri, la data de

14 decembrie 2009, în timp ce inculpatul D.M.C. asigura paza în interiorul localității

M., inculpații C.S.S. și C.V. au preluat cantitatea de 21.840 pachete țigări trecute

peste Prut de mai multe persoane din Republica Moldova, țigări pe care le-au transportat

ulterior la depozitul inculpatului C.V.

În ziua imediat următoare, 15 decembrie

2009, o parte din țigările depozitate, mai exact, cantitatea de 17.160 pachete țigări,

au fost încărcate în 11 saci și predate inculpatului G.N.

Celelalte țigări, respectiv, 4.680 pachete,

au rămas în posesia autorilor faptei, inculpații C.V., D.M.C. și C.S.S.

Ulterior, la data de 26 aprilie 2010, în

baza unei înțelegeri prealabile cu cetățeanul moldovean C.V., a avut loc un alt

transportat de țigări, aportul inculpatului C.V. constând în asigurarea pazei căilor

de comunicație, iar al inculpaților C.S.S. și D.M.C. în preluarea cantității de

țigări trecute peste malul Prutului de către cetățenii moldoveni. Preluarea cantității

de țigări introduse în mod fraudulos în țară a fost însă împiedicată de apariția

în zonă de frontieră a unei patrule de poliție.

Tot astfel, la data de 5 mai 2010, a avut

loc o nouă acțiune de introducere în țară de țigări de contrabandă, și de această

dată, rolul inculpatului C.S.S. fiind de a asigura paza căilor de comunicație, iar

al inculpaților C.V. și D.M.C. de a se deplasa pe malul Prutului și de a prelua

de la cetățenii moldoveni transportul de țigări.

A rezultat că, pentru desfășurarea activității

infracționale, inculpatul C.S.S. s-a folosit de autoturismul aparținând Postului

de Poliție M.

Inculpații C.V. și D.M.C. au preluat de

la cetățenii moldoveni mai mulți saci cu țigări introduși în țară cu ajutorul unei

bărci.

În timp ce se desfășurau operațiunile privind

transportarea sacilor, și-au făcut apariția în zonă organele de poliție și, deși

s-a încercat prinderea inculpaților, aceștia au reușit să fugă și să ascundă țigările

de contrabandă.

Ulterior, au fost descoperite 10 cutii

conținând cantitatea de 5.000 pachete țigări marca P., abandonate pe un izlaz de

pe raza localității M., județ Botoșani.

În drept, activitatea infracțională desfășurată

de inculpații C.S.S., C.V. și D.M.C. a fost încadrată în dispozițiile art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv, complicitate la contrabandă, prevăzută

de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) și art. 274 din Legea nr. 86/2006.

Fapta inculpatului G.N. a fost încadrată

ca tăinuire la contrabandă prevăzută de art. 10 din Legea nr. 39/2003 rap. la

art. 221 C. pen.

Pe baza probelor administrate, prima instanță

a constatat că în cauza era dovedită existența unei grupări criminale în sensul

art. 7 din Legea nr. 39/2003, structură inițiată și constituită de inculpații C.S.S.,

C.V. și D.M.C., grup cu care a intrat în contact și inculpatul G.N., fiecare avându-și

propriul rol de îndeplinit.

De asemenea, s-a constatat ca fiind dovedită

și infracțiunea de contrabandă, situația în care prima instanță a dispus condamnarea

inculpaților la pedepse cu închisoarea, pentru inculpații C.S.S., C.V. și D.M.C.

cu suspendarea sub supraveghere a executării, iar pentru inculpatul G.N. cu suspendarea

condiționată a executării.

Sub aspectul laturii civile, prima instanță

a dispus obligarea inculpaților la plata de despăgubiri către Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, respectiv, A.N.A.F. - Autoritatea Națională

a Vămilor București, în limita valorii prejudiciului cauzat, astfel cum a fost determinat

prin expertiza fiscală efectuată în cauză.

Hotărârea pronunțată în cauză a fost atacată

cu apel de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, respectiv,

A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor București și de inculpații C.S.S., C.V.

și G.N.

Părțile civile au criticat hotărârea pentru

greșita stabilire a prejudiciului cauzat prin faptele inculpaților, solicitând desființarea

sentinței și obligarea acestora, alături de celelalte persoane care au efectuat

controlul vamal, la plata integrală a prejudiciului.

Inculpatul C.V. a solicitat achitarea pe

temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc.

pen., iar în subsidiar, reindividualizarea modalității de executare a pedepsei,

prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

Inculpatul G.N. a solicitat suspendarea

condiționată a executării pedepsei, iar inculpatul C.S.S. a solicitat achitarea

pe temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C.

proc. pen.

Prin decizia penală nr. 77 din 20 octombrie

2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală, au fost respinse apelurile declarate

în cauză, ca nefondate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel

a constatat că elementele de fapt cu relevanță asupra existenței faptelor și vinovăției

inculpaților au fost corect reținute de prima instanță, pe baza unei analize complete

și coroborate a probelor administrate în cauză.

De asemenea, s-a constatat că activitatea

infracțională desfășurată de inculpați a fost corespunzător încadrată juridic, faptele

reținute în sarcina inculpaților întrunind din punct de vedere obiectiv, cât și

subiectiv, conținutul constitutiv al infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

În considerentele deciziei pronunțate în

apel au fost examinate criticile inculpaților invocate în susținerea cererilor de

achitare și motivele pentru care nu au fost primite apărările formulate și menținută

hotărârea instanței de fond.

Totodată, s-a constatat că și pedepsele

aplicate inculpaților au fost bine individualizate, neexistând motive care să justifice

aplicarea unui regim sancționator mai blând.

Sub aspectul laturii civile, instanța de

apel a constatat că întinderea prejudiciului a fost stabilită pe baza unui raport

de expertiză fiscală, obligarea inculpaților la repararea prejudiciului făcându-se

diferențiat, proporțional cu gradul în care au contribuit la comiterea faptelor

și în măsura în care țigările au fost traficate împreună și au rămas în posesia

lor.

Și împotriva acestei decizii, în termen

legal, au declarat recurs partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Națională a Vămilor

- Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale și inculpații G.N. și C.S.S.

Inculpatul G.N. a solicitat casarea ambelor

hotărâri și aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., cu consecința

reducerii pedepsei, cerere circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 385

9

pct. 21 C. proc. pen.

Prin recursul inculpatului C.S.S. au fost

invocate cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 12, 14 și 17/2

C. proc. pen.

În susținerea cazului de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen., s-a arătat că nu erau îndeplinite

elementele constitutive ale infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută

de art. 7 din Legea nr. 39/2003, solicitându-se, în principal, achitarea inculpatului

pe dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar

în subsidiar, schimbarea încadrării juridice prin reținerea infracțiunii prevăzute

de art. 323 C. pen.

În cadrul cazului de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 17/2 C. proc. pen., apărarea inculpatului a solicitat

restituirea unui laptop, marca H., culoare neagră, ridicat de organele de urmărire

penală după declanșarea cercetărilor penale, conform art. 169 C. proc. pen.

În fine, hotărârile pronunțate în cauză

au fost criticate și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, solicitându-se

reducerea pedepsei aplicate inculpatului și înlocuirea modalității de executare,

în condițiile art. 81 C. pen.

La rândul său, partea civilă A.N.A.F. -

Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17/2 C.

proc. pen., a susținut că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale pentru greșita

soluționare a laturii civile.

S-a arătat că partea civilă era îndreptățită

la recuperarea integrală a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită a inculpaților,

valoarea totală a pagubei fiind superioară celei stabilite prin raportul de expertiză

efectuat în cauză.

În consecință, s-a solicitat obligarea

solidară a inculpaților la plata sumei de 194.291 RON, cu titlu de despăgubiri civile.

Examinând cauza în raport de criticile

formulate și motivele de casare invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată

că recursurile declarate de inculpatul C.S.S. și partea civilă A.N.A.F., Autoritatea

Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași

sunt nefondate și întemeiată critica inculpatului G.N.

În ceea ce privește fondul cauzei,

Înalta Curte constată că materialul probator administrat în cauză - în faza de urmărire

și în cursul cercetării judecătorești, confirmă în totalitate acuzațiile aduse împotriva

inculpaților, rezultând din starea de fapt corect reținută de instanțele anterioare

că, în perioada octombrie - noiembrie 2009, inculpații C.S.S., D.M.C. - agenți de

poliție la Postul de Poliție M. - împreună cu inculpatul C.V. și numitul C.Va. -

cetățean al Republicii Moldova - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat

în scopul săvârșirii infracțiunii de contrabandă cu țigări din Republica Moldova.

Rolul inculpaților C.S.S. și C.V. constă

în preluarea, transportarea și valorificarea țigărilor introduse fraudulos în România,

iar inculpatul D.M.C. avea sarcina de a asigura supravegherea căilor de comunicație

pe parcursul actelor de contrabandă.

Conform înțelegerii stabilite, la data

de 14 decembrie 2009 a avut loc o primă acțiune de introducere în țară a țigărilor

de contrabandă, cu aportul celor trei inculpați reușindu-se preluarea unei cantități

de 21.700 pachete de țigări de la cetățeni moldoveni, prin trecerea acestora peste

râul Prut.

Țigările introduse în țară în mod fraudulos

au fost valorificate de membrii grupării infracționale, prin intermediul coinculpatului

G.N. unor persoane necunoscute.

În acest mod, au fost valorificate 17.160

pachete de țigări.

Tot astfel, s-a stabilit că la data de

26 aprilie 2010, în aceeași modalitate, în înțelegere cu numitul C.Va., inculpații

C.V., C.S.S. și D.M.C., s-au deplasat din nou pe malul râului Prut în vederea preluării

unei alte cantități de țigări ce urma a fi introdusă în țară, activitate infracțională

întreruptă de intervenția unei patrule a poliției de frontieră.

De asemenea, în seara zilei de 3 mai 2010,

în timp ce inculpatul C.S.S. asigura paza căilor de comunicație cu o mașină aparținând

Postului de Poliție M., inculpații C.V. și D.M.C. s-au deplasat cu autoturismul

inculpatului D.M.C., pe malul râului Prut, preluând de la cetățenii moldoveni 10

cutii cu țigări, conținând 5.000 pachete, bunurile fiind introduse în țară cu ajutorul

unei bărci pe care au încărcat-o în autoturism cu scopul de a ajunge în localitatea

M. În timp ce încercau să transporte țigările de pe malul râului Prut, inculpații

au fost observați de poliția de frontieră, dar au reușit să fugă, abandonând țigările

de contrabandă.

Prin declarațiile formulate, inculpatul

D.M.C. a confirmat existența grupului infracțional, menționând că inițiativa constituirii

grupării infracționale a aparținut inculpatului C.V., inculpatul C.S.S. fiind de

acord cu propunerea formulată, scopul în vederea căruia s-a constituit grupul infracțional

fiind acela de a obține venituri din comercializarea țigărilor de contrabandă.

Același inculpat a menționat contribuția

avută de membrii grupării infracționale la săvârșirea faptei din 14 decembrie 2009,

precum și implicarea inculpatului G.N. la valorificarea unei cantități importante

din țigările introduse în mod fraudulos în țară, în respectiva ocazie.

Tot inculpatul D.M.C. a indicat modalitatea

în care membrii grupării infracționale au acționat în perioada aprilie - mai 2010

în vederea introducerii în țară de țigări de contrabandă.

Declarațiile inculpatului D.M.C. se coroborează

cu declarațiile inculpatului G.N. - făcând referiri directe la activitatea infracțională

a inculpatului C.S.S. - dar și cu declarațiile inculpatului C.V. din faza de urmărire

penală.

Astfel, inculpatul C.V. a recunoscut că

s-a deplasat de mai multe ori pe malul râului Prut, contestând însă scopul în vederea

căruia efectuase deplasările, susținând că deplasarea sa la locul respectiv împreună

cu ceilalți inculpați se făcuse pentru pescuit.

În schimb, inculpatul G.N. a recunoscut

comiterea faptelor reținute în sarcina sa, confirmând că primise țigările de contrabandă

de la inculpații C.S.S., C.V. și D.M.C., cunoscând proveniența ilicită a acestora.

Declarațiile inculpaților se coroborează

cu procesele-verbale de supraveghere, cu procesul verbal din 3 mai 2010 încheiat

cu ocazia identificării inculpaților C.S.S. și D.M.C. în timp ce se deplasau cu

o mașină din dotarea poliției pe direcția comunei M. spre comuna S., la această

dată inculpații fiind nevoiți să abandoneze sacii cu țigări în urma intervenției

poliției de frontieră, dar și cu declarațiile martorilor.

Sub acest aspect, relevantă este declarația

martorului A.I. care l-a recunoscut pe inculpatul C.S.S. conducând un autoturism

în apropierea râului Prut, însoțit fiind și de inculpatul D.M.C., în noaptea de

26 aprilie 2010, precum și ale martorului C.I., persoană care îl însoțise pe inculpatul

G.N., la preluarea sacilor cu țigări de la inculpații C.V. și C.S.S., recunoscându-i

ca atare în cursul anchetei penale.

Toate aceste probe coroborate cu procesele-verbale

de transcriere a convorbirilor telefonice înregistrate demonstrează vinovăția inculpatului

C.S.S. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, și respectiv, complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de

art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (1) și art. 274 din Legea nr. 86/2006.

Ca urmare, critica inculpatului C.S.S.

privind greșita sa condamnare este neîntemeiată.

De asemenea, nu poate fi primită nici critica

referitoare la inexistența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 7 din Legea nr. 39/2003 ori la greșita încadrare juridică și reținerea infracțiunii

prevăzută de art. 323 C. pen.

Analiza probelor administrate confirmă

acordul inculpatului în vederea constituirii grupului infracțional organizat, precum

și faptul că a cunoscut rolul ce urma a fi îndeplinit de fiecare participant în

parte și modalitatea de desfășurare a activității infracționale.

Inculpatul, în deplină cunoștință de cauză,

a participat la preluarea și transportul țigărilor introduse în țară în mod fraudulos,

precum și la valorificarea acestora prin intermediul coinculpatului G.N.

În condițiile în care s-a stabilit existența

grupării infracționale și scopul în vederea căreia s-a constituit și anume, săvârșirea

unei infracțiuni grave, infracțiunea de contrabandă fiind considerată de lege ca

infracțiune gravă, Înalta Curte constată că în speță nu se poate vorbi de o asociere

în sensul art. 323 C. pen., această din urmă dispoziție legală fiind incidentă atunci

când asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni nu vizează o infracțiune gravă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară

a pedepsei aplicate inculpatului C.S.S., Înalta Curte constată aceasta s-a realizat

cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., aplicându-se o

pedeapsă cu reținerea de circumstanțe atenuante judiciare și cu suspendarea sub

supraveghere a executării acesteia.

În raport de gradul de pericol social concret

al faptelor dar și de atitudinea procesuală a inculpatului, Înalta Curte constată

că nu se justifică reducerea pedepsei și nici schimbarea modalității de executare

dispusă în cauză de prima instanță.

Referitor la solicitarea aceluiași inculpat

privind restituirea unui laptop ridicat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate

în cursul urmăririi penale, având în vedere o asemenea cerere nu a fost formulată

și analizată de prima instanță, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței,

Înalta Curte constată că aceasta nu poate fi soluționată direct în faza recursului,

urmând ca inculpatul să se adreseze cu o cerere separată, în condițiile art. 169

C. proc. pen.

Ca urmare, recursul inculpatului C.S.S.

este nefondat sub toate aspectele invocate.

Aceeași concluzie este valabilă și în ceea

ce privește recursul declarat în cauză de partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Națională

a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale.

Așa cum bine a subliniat și instanța de

prim control judiciar, valoarea prejudiciului în cauză a fost determinată pe baza

unei expertize tehnice de specialitate, obligarea inculpaților la plata de despăgubiri

civile dispunându-se în mod diferențiat și solidar, proporțional cu gradul în care

au contribuit la săvârșirea acțiunilor ilicite.

Cum partea civilă nu a propus probe și

nici nu a prezentat înscrisuri din care să rezulte că algoritmul de calcul sau întinderea

prejudiciului au fost greșit stabilite prin lucrarea de expertiză efectuată în cauză,

Înalta Curte constată că nu există temei pentru obligarea inculpaților la plata

unor despăgubiri superioare hotărâte de prima instanță.

În schimb, Înalta Curte constată ca fiind

fondat recursul declarat de inculpatul G.N.

Astfel, având în vedere data sesizării

primei instanțe - 28 iunie 2010 și data intrării în vigoare a Legii nr. 202 din

25 noiembrie 2010, respectiv, a O.U.G. nr. 121/2011, luând act totodată că inculpatul

G.N. a recunoscut în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu,

Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 320

1

C. proc. pen.

Ca urmare, dând eficiență dispozițiilor

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., dar și circumstanțelor judiciare atenuante

reținute în favoarea inculpatului - circumstanțe câștigate cauzei, în condițiile

în care s-a exercitat calea de atac a apelului și, respectiv, a recursului numai

de către inculpați, iar recursul părții civile a vizat doar latura civilă -

Înalta Curte va proceda la o nouă individualizare judiciară a pedepsei.

În raport de toate cele arătate,

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (2) lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul G.N.

și va casa în parte hotărârile atacate, iar în rejudecare:

În baza art. 10 din Legea nr. 39/2003 rap.

la art. 221 C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.,

art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen. va dispune condamnarea inculpatului

G.N. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.

Față de atitudinea sa anterior comiterii

faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, dar și atitudinea sa procesuală,

Înalta Curte apreciază ca fiind îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de

art. 81 C. pen., urmând a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei,

stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Se va atrage atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficiului

suspendării executării pedepsei.

Va face aplicarea dispozițiilor art. 71

alin. (5) C. pen.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

În conformitate cu dispozițiile art. 385

15

alin. (2) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpatul C.S.S. și partea civilă.

Va face aplicarea dispozițiilor art. 192

alin. (2) și (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea inculpatului G.N. de aplicare

a dispozițiilor art. XI cu referire la art. V din O.U.G. nr. 121/2011 raportat la

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Admite recursul declarat de inculpatul

G.N. împotriva deciziei penale nr. 77 din 20 octombrie 2011 a Curții de Apel Suceava,

secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia atacată și,

în parte, sentința penală nr. 127 din 17 iunie 2011 a Tribunalului Botoșani, secția

penală, numai cu privire la inculpatul G.N. și, în rejudecare:

În baza art. 10 din Legea nr. 39/2003 rap.

la art. 221 C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și

art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen., condamnă inculpatul G.N.

la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În baza art. 81 C. pen., dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de

încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor

art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea beneficiului suspendării.

Face aplicarea art. 71 alin. (5) C.

pen. în ceea ce privește suspendarea executării pedepsei accesorii.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor

atacate.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpatul C.S.S. și partea civilă A.N.A.F., Autoritatea Națională a Vămilor

- Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași împotriva aceleiași

decizii.

Obligă recurentul inculpat C.S.S. la plata

sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300

RON reprezentând onorariului apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă A.N.A.F.,

Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Iași la plata sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 600 RON reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu

pentru intimații inculpați C.V. și D.M.C., se avansează din fondul Ministerului

Justiției.

Suma de 300 RON reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat G.N. se suportă din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 30 mai 2012.