ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3863/2007

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul D.R.C. împotriva încheierii din 24 iulie 2007 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 37.637/3/2006. La apelul nominal, s-a prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat D.C., apărător desemnat din oficiu. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. Apărătorul recurentului inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate în sensul revocării măsurii arestării preventive și al punerii în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, considerând că, în continuare, recurentul inculpat prezintă pericol concret pentm ordinea publică.

Recurentul inculpat a lăsat la aprecierea Înaltei Curți modul de soluționare a recursului său. Astfel, potrivit art. 5 pct. l din C.A.D.O.L.F., referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul D.R.C. a fost, inițial, arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune [(lit. c)]. Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza condamnării pronunțate de un tribunal competent [(art. 5 pct. l lit. a) din Convenție)], în speță, în temeiul condamnării inculpatului D.R.C., la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru tentativă la omor calificat (aplicată prin sentința penală nr. 811 din 5 iunie 2007 a Tribunalului București, secția I penală).

Chiar dacă sentința nu a rămas, încă, definitivă, menținerea arestării preventive a inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și existând probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 300 și ale art. 160 alin.(3) C. proc. pen., cât și prevederile art. 5 pct. l lit. a) și c) din C.A.D.O.L.F., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. Conform art. 192 alin.(3) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat D.R.C. împotriva încheierii din 24 iulie 2007 a Curții de București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr.37637/3/2006. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 august 2007.