ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3863/2007

S-a luat în

examinare recursul declarat de inculpatul D.R.C. împotriva încheierii din 24

iulie 2007 a Curții de Apel București, secția

I

penală,

pronunțată în dosarul nr. 37.637/3/2006.

La apelul nominal,

s-a prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat D.C.,

apărător desemnat din oficiu.

Procedura de

citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul

recurentului inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea

încheierii atacate în sensul revocării măsurii

arestării preventive și al punerii în

libertate a inculpatului,

apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei

măsuri.

Procurorul a pus

concluzii de respingere a recursului, ca nefondat,

considerând că, în continuare, recurentul inculpat prezintă pericol

concret pentm

ordinea publică.

Recurentul

inculpat a lăsat la aprecierea Înaltei Curți modul de soluționare a recursului

său. Astfel, potrivit art. 5 pct. l din C.A.D.O.L.F., referitor la cazurile de

excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul D.R.C. a

fost, inițial, arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare

competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune [(lit.

c)].

Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza condamnării

pronunțate

de un tribunal competent [(art. 5 pct. l lit. a)

din Convenție)], în speță, în temeiul condamnării inculpatului D.R.C., la

pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru tentativă la omor calificat (aplicată prin

sentința penală nr. 811 din 5 iunie 2007 a Tribunalului București, secția

I

penală).

Chiar dacă

sentința nu a rămas, încă, definitivă, menținerea arestării preventive a

inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o

infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă

mai mare de 4 ani închisoare și

existând probe certe că lăsarea sa în

libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Constatând că sunt

întrunite atât cerințele art. 300 și ale art. 160 alin.(3) C. proc. pen., cât

și prevederile art. 5 pct. l lit. a) și c) din C.A.D.O.L.F., Înalta Curte va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Conform art. 192

alin.(3) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de

40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat D.R.C. împotriva încheierii

din 24 iulie 2007 a Curții de București, secția

I

penală,

pronunțată în dosarul nr.37637/3/2006.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 8 august 2007.