ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3042/2011

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 134 din 16 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, în Dosarul nr. 3656/116/2010, a fost respinsă cererea inculpatului privind aplicarea art. 44 alin. (3) C. pen. ca și aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și în baza art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.G. la 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza art. 86 1 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale și accesorii sub supraveghere, pe o durată de 7 ani, calculată de la rămânerea definitivă a prezentei.

I-au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 84 4 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 86 3 C. pen. s-a stabilit ca inculpatul, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații: c) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor o dată la trei luni; d) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpat a unui cuțit sau a contravalorii acestuia, de 10 RON. S-a lua act că inculpatul a fost cercetat în stare de libertate. S-a făcut aplicarea în cauză a art. 67 C. pen.

S-a luat act că partea vătămată A.Z. nu s-a constituit parte civilă în cauză. A fost obligat inculpatul la 200,43 RON către Spitalul Județean de Urgență Călărași, cheltuieli de spitalizare cu victima A.N. Totodată, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat din care 200 RON reprezintă onorariul apărător oficiu. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, că în ziua de 24 martie 2010, în jurul orelor 13,00, victima A.N., fiul inculpatului A.G. a revenit la locuința părinților săi A.G. și A.Z., unde locuia și el, după ce fusese în sat (R.N.) unde muncise pentru diferiți vecini. Ajuns la domiciliu, victima A.N. a intrat în bucătărie, unde se afla și tatăl său A.G., mama sa A.Z.

fiind în curte. La scurt timp între A.N. și A.G. a izbucnit o ceartă având la bază motive mai vechi legate de bani. Inculpatul A.G. s-a enervat pe fiul său A.N., care consuma produsele din gospodăria părinților fără să ajute în niciun fel din punct de vedere material, astfel că a luat un cuțit aflat la masă și și-a înjunghiat fiul în zona hemitorace stâng, producând leziuni organelor interne și o sângerare abundentă. Auzind gălăgie, în bucătărie a intrat și soția inculpatului, numita A.Z. care a observat că fiul său era murdar de sânge pe piept. Victima A.N. a ieșit din casă și a mers către fața imobilului însă, datorită pierderii rapide de sânge s-a prăbușit pe trotuarul din fața casei în stare de inconștiență.

Numita A.Z. s-a deplasat imediat la locuința martorului S.I. - ginerele său și vecin cu ei, căruia i-a spus că soțul său A.G. l-a înjunghiat pe A.N. și l-a rugat să sune la serviciul de ambulanță. Martorul S.I. a apelat la numărul de urgență „112" după care s-a dus în curtea inculpatului unde l-a găsit pe trotuarul din fața casei pe A.N. aflat în stare de inconștiență, într-o baltă de sânge. Victima A.N. a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Călărași unde s-a intervenit chirurgical, însă nu a mai putut fi salvată. Din Raportul de necropsie din data de 19 august 2010 al Serviciului de Medicină Legală Călărași a rezultat că moartea numitului A.N. a fost violentă, ea datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute, consecutive unei plăgi înjunghiate hemitorace stâng cu interesarea lobului pulmonar superior stâng.

Leziunile s-au produs prin lovire cu corp dur tăietor-înțepător (posibilul cuțit). Între leziunile constatate la necropsie și decesul lui A.N. există o legătură de cauzalitate directă. Pentru a se înlătura orice îndoială cu privire la evenimentele petrecute între învinuit și victimă, în cauză a fost dispusă și efectuarea unei constatări medico-legale asupra învinuitului A.G. pentru a se stabili dacă acesta prezintă leziuni de violență. Prin Raportul de constatare medico-legală din data de 07 mai 2010 al Serviciului de Medicină Legală Călărași s-a concluzionat că inculpatul A.G. nu prezintă semne de violență pe corp. Întrucât numita A.Z. a arătat că soțul său a fost internat în Spitalul de psihiatrie Săpunari, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.

Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din data de 18 august 2010, a rezultat că inculpatul A.G. a avut discernământul faptelor sale păstrat în momentul comiterii infracțiunii, având capacitatea de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale păstrată. Din foaia de observație clinică generală trimisă de Spitalul de psihiatrie Săpunari, a rezultat că inculpatul A.G. a fost internat în anul 2004, problemele sale fiind pe fondul consumului de alcool, primind diagnosticul tulburare psihică fond toxic. Audiat inculpatul atât cu ocazia primelor cercetări, poziția sa a fost oscilantă cu privire la locul comiterii faptei, poziție care nu determină în mod substanțial calificarea juridică a faptei, iar în faza de anchetă judecătorească aceasta a recunoscut comiterea faptei menținând declarațiile date în faza de urmărire penală.

Cu ocazia interogării sale inculpatul a arătat că îi pare rău că a comis fapta dar că fiul său, victima în cauză cu care gospodărea și locuia permanent în decursul anilor a creat multiple scandaluri care degenerau în bătăi făcându-i inculpatului și soției acestuia, mama victimei, viața aproape imposibilă. Inculpatul a mai arătat că victima era un mare consumator de băuturi alcoolice nu obișnuia să muncească, procurându-și hrana și băutura din pensiile părinților și că dacă se întâmpla să-l refuze, acesta sărea la scandal. Îi lovea, îi jignea și îi maltrata. Inculpatul a mai arătat că în nenumărate rânduri s-a adresat organelor de poliție, sens în care s-a solicitat efectuarea unei adrese către postul de poliție din localitatea de domiciliu în vederea comunicării unui raport din care să rezulte dacă în decursul ultimilor 5 ani inculpatul și soția sa au făcut plângeri împotriva victimei pentru modul de comportare a acestuia și soluțiile date acestor plângeri.

Din adresa emisă de postul de poliție Modelu rezultă că numitul A.N., respectiv victima, era cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice și pe fondul acestui consum de alcool provoca certuri în familie. Se mai arată că inculpatul A.G. s-a prezentat de multe ori la postul de poliție formulând plângeri verbale împotriva fiul său cu rugămintea doar de a fi avertizat să nu mai bea, să-și vadă de treabă, întrucât îi era frică de consecințele unor plângeri formulate în scris. Solicitarea inculpatului de a fi reținute dispozițiile art. 44 C. pen., privind legitima apărare, susținând că a acționat după ce fiul său - victima - l-a agresat, a fost respinsă de instanță, întrucât din declarațiile inculpatului și ale părții vătămate A.Z.

nu rezultă că victima l-ar fi agresat pe inculpat și că acesta s-a aflat în legitimă apărare. S-a reținut că victima a avut o atitudine de nemulțumire față de inculpat, întrucât acesta îi reproșa că nu muncește și că consumă multă cafea, dar nemulțumirea victimei s-a concretizat că a aruncat cafeaua pe care tocmai și-o pregătea și în nici un caz nu l-a agresat fizic pe inculpat, ca acesta să acționeze în legitimă apărare. Prin urmare instanța de fond l-a condamnat pe inculpat pentru omor calificat, faptă comisă împotriva fiului său, la individualizarea pedepsei avându-se în vedere întregul complex de factori care au concurat la comiterea faptei, vârsta inculpatului, atitudinea victimei în decursul anilor, așa cum acestea au rezultat pe de o parte din declarațiile inculpatului și a părții vătămate A.Z., dar și din adresa Postului de Poliție Modelu.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., suspendând executarea pedepsei sub supraveghere. Împotriva sentinței au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpatul A.G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Ministerul Public a criticat hotărârea instanței de susținând că: - deși la dezbaterile cauzei pe fond apărătorul inculpatului a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. e) C. proc. pen. raportat la art. 44 alin. (3) C. proc. pen., iar în subsidiar aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., instanța de fond, respingând ambele cereri, nu a motivat în considerente decât soluția de respingere a cererii de achitare având ca temei legitima apărare, neargumentând în fapt și în drept respingerea cererii de acordare a circumstanțelor provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.

invocate de apărător în subsidiar; - prima instanță nu a indicat în concret în ce constau circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și 76 C. pen., ci doar a adăugat încadrării juridice aceste texte de lege; - instanța de fond nu a precizat în concret care sunt argumentele pentru care a optat asupra aplicării art. 86 1 C. pen. în cauză, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate; - în raport de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, de consecințele extrem de grave ale faptei și de atitudinea inculpatului după comiterea infracțiunii - atitudine oscilantă în recunoașterea faptei, refractară aflării adevărului - se impunea aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, fără acordarea beneficiului circumstanțelor atenuante, cum în mod greșit a dispus tribunalul.

Primul motiv de apel nu a mai fost susținut cu ocazia dezbaterilor însă, procurorul a suplimentat motivele cu unul nou, pedeapsa aplicată de instanța de fond este nelegală. Inculpatul a criticat sentința ca fiind netemeinică și nelegală. A susținut că a acționat în legitimă apărare și a solicitat să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen. în subsidiar a cerut să se rețină că a săvârșit fapta în condițiile unei puternice tulburări produse de victimă - art. 73 lit. b) C. pen. - cu consecința reducerii pedepsei. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Decizia nr. 67/A din 9 martie 2011 a admis ambele apeluri. A desființat sentința în parte și, rejudecând: În baza art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen.

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A.G. la 5 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe timp de 3 ani. În baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat cuțitul corp delict. A înlăturat pedeapsa complementară a degradării militare prevăzută de art. 67 C. pen. și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Nemulțumit și de această hotărâre inculpatul, în termenul legal, a atacat-o cu recurs. Prin motivele de recurs scrise a cerut casarea deciziei pentru cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 14 și 172 C. proc. pen.

A susținut că probele administrate în cauză demonstrează că a săvârșit fapta în condițiile unei provocări din partea victimei. Pe de altă parte trebuie să se țină seama de conduita necorespunzătoare în familie și societate a victimei care obișnuia să consume băuturi alcoolice, nu muncea, consuma alimentele părinților fără să-i ajute și a fost condamnat și sancționat contravențional încă din timpul minoratului. Verificând hotărârea prin prisma motivelor de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Cu ocazia judecării cauzei la tribunal inculpatul s-a apărat în sensul că a săvârșit fapta în condițiile art. 44 alin. (3) C. pen., din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.

Această apărare a fost verificată și respinsă de instanță care a motivat că din probele administrate nu rezultă că victima l-ar fi agresat pe inculpat. Tot astfel s-a motivat că inculpatul nu a comis fapta în condițiile provocării din partea victimei, că certurile în familie și reproșurile erau frecvente iar în ziua respectivă inculpatul certându-și fiul (victima) aceasta supărată, a aruncat cafeaua pe care o pregătea. Aceleași critici au fost ridicate și în apel iar instanța de control judiciar le-a verificat și a motivat că nu sunt fondate. În același timp a constatat că față de limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de omor calificat - pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani - prin reținerea de circumstanțe atenuante, pedeapsa de 4 ani este nelegală date fiind dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen.

care stabilesc că în cazul circumstanțelor atenuante pedeapsa poate fi redusă până la o treime din minimul special. Așa fiind a îndreptat nelegalitatea și în condițiile menținerii circumstanțelor atenuante reținute de prima instanță l-a condamnat pe inculpat la 5 ani și 6 luni închisoare. Pedeapsa astfel stabilită este legală și nu poate fi redusă în niciun mod, iar dispozițiile art. 86 1 C. pen. nu mai sunt aplicabile. Așa fiind, Înalta Curte constată că hotărârea pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică și pe cale de consecință recursul urmează a fi respins în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.G. împotriva Deciziei penale nr. 67/A din 9 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 13 septembrie 2011.