ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3979/2011

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

a) cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea înregistrată la data de 12

ianuarie 2011 pe rolul Tribunalului Constanța, secția de contencios

administrativ și fiscal, sub nr. 332/118/2011, reclamanții Președintele

Consiliului Județean Constanța și Consiliul Județean Constanța, în

contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a

Județului Constanța au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța

să dispună:

- anularea Încheierii

nr. VI/375 din 16 decembrie 2010 emisă de către Curtea de Conturi a României,

în urma soluționării contestației administrative formulate de către reclamanți

împotriva masurilor prevăzute prin Decizia nr. 29 din 01 septembrie 2010 emisă

de Camera de Conturi Constanța;

- anularea Deciziei

nr. 29 din 01 septembrie 2010, emisă de Camera de Conturi Constanța; acte

administrative apreciate ca fiind nelegale și netemeinice.

S-a solicitat, de

asemenea a se dispune și suspendarea executării actelor administrative

contestate.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că la nivelul Consiliului Județean Constanța a fost efectuat un

control de către reprezentații Camerei de Conturi Constanța, un audit financiar

al conturilor de execuție bugetară pentru anul 2009, aspectele constatate fiind

cuprinse în procesul-verbal întocmit și în baza căruia a fost emisă Decizia nr.

29 din 01 septembrie 2010, act administrativ împotriva căruia, a fost formulată

contestație.

S-a arătat că

împotriva Deciziei nr. 29 din 01 septembrie 2010 reclamanții au formulat

contestație administrativă în procedura prevăzută de art. 92 - 105 din

Hotărârea nr. 1/2009, respinsă prin Încheierea nr. VI.375 din 16 decembrie

2010.

Soluția Tribunalului

Constanța

Prin Sentința civilă

nr. 414 din 08 martie 2011 Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței

materiale a Tribunalului Constanța și în conformitate cu dispozițiile art. 158

alin. (3) C. proc. civ. a declinat competența de soluționare a acțiunii

promovate de reclamanții Președintele Consiliului Județean Constanța și

Consiliul Județean Constanța, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a

României, și Camera de Conturi a Județului Constanța, spre competenta

soluționare în favoarea Curții de Apel Constanța.

Pentru a pronunța

astfel Tribunalul Constanța a avut în vedere următoarele:

Prin dispozițiile

art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea

Curții de Conturi s-a stabilit că - ”Litigiile rezultate din activitatea Curții

de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate”.

Pe de altă parte,

potrivit pct. 228 din Regulamentul Curții de Conturi aprobat prin Hotărârea nr.

130/2010, publicata în M. Of. nr. 832/2010 - ”Competența de soluționare a

sesizării formulate de conducătorul entității verificate împotriva încheierii

emise de Comisia de soluționare a contestațiilor aparține secției de contencios

administrativ și fiscal din cadrul curții de apel în a cărei rază teritorială

se află sediul entității verificate, în condițiile legii contenciosului administrativ”.

Astfel, conform

prevederilor legale reținute s-a constatat că sesizarea instanței specializate

de contencios administrativ în raport cu activitatea de audit financiar

desfășurată de către Curtea de Conturi se poate face doar cu referire la

încheierea emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor, acesta fiind

singurul actul administrativ de natură a învesti o instanță de judecată,

sesizarea distinctă a instanței de judecată cu solicitarea de analizare a

legalității și temeinicia actelor administrative - proces-verbal de control și

decizie - fiind inadmisibilă.

Astfel, în condițiile

în care verificarea activității de audit desfășurată de către Curtea de Conturi

se poate face doar cu raportare la încheierea emisă de Comisia de soluționare a

contestațiilor, Curtea de Conturi reprezentând un organ al administrației

publice centrale, s-a apreciat că actele emise de pârâtă urmează a fi supuse

controlului de legalitate de către Curtea de apel, cu raportare la disp. art. 3

pct. 1 din C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004.

c) Sentința și

considerentele Curții de Apel Constanța

Prin Sentința nr.

165/CA din 23 mai 2011, Curtea de Apel Constanța a admis excepția necompetenței

materiale și a declinat cauza privind pe reclamanții Președintele Consiliului

Județean Constanța și Consiliul Județean Constanța, în contradictoriu cu

pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Județului

Constanța, având ca obiect suspendare executare act administrativ/anulare act

administrativ, la Tribunalul Constanța.

Pentru a pronunța

această sentință, Curtea de apel a reținut că soluționarea cauzei aparține

Tribunalului Constanța, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât

litigiul are ca obiect Decizia nr. 42/2010 a Camerei de Conturi Constanța.

De asemenea, prima

instanță a apreciat că dispozițiile art. 228 din Regulamentul Curții de Conturi

aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010 nu pot înfrânge prevederile art. 10 din

Legea nr. 554/2004, deoarece acestea au înlocuit fără o anumită justificare

dispozițiile din Hotărârea nr. 1/2009 (art. 107 și 108) a Curții de Conturi a

României, prin care se reglementa competența materială în funcție de emitentul

actului.

S-a mai reținut că

potrivit legii, Curtea de Conturi nu are competența de a stabili o competență

specială și derogatorie a instanței de judecată, astfel că s-au înlăturat

prevederile care reglementau competența materială de soluționare cuprinse în

Regulament.

Înalta Curte

examinând excepția de competență, constată că soluționarea acțiunii aparține

Tribunalului Constanța, potrivit considerentelor ce se vor enunța în

continuare.

Conform art. 92 din

Regulamentul de organizare și funcționare a activităților specifice Curții de

Conturi aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 1/2009 împotriva măsurilor dispuse

prin decizie, în termen de 15 zile de la data primirii, partea interesată poate

face contestație la structura Curții de Conturi care a emis decizia.

Consiliul Județean

Constanța a uzat de aceste dispoziții și a depus contestația care a fost

soluționată conform art. 101 lit. b) din Regulament, respectiv de o comisie de

soluționare a contestațiilor formată din consilierul de conturi care

coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de

conturi și directorul din cadrul departamentului respectiv, deoarece se

contestă o decizie emisă la nivelul camerelor de conturi.

Art. 106 din

Regulament prevede posibilitatea sesizării instanței de contencios

administrativ împotriva hotărârilor înscrise în încheierea de către entitatea

verificată, însă competența instanțelor de contencios este diferită, în raport

de structura comisiei care a soluționat contestația.

Potrivit art. 107 din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 1/2009 a Plenului Curții de Conturi

„sesizarea instanței se depune la secția de contencios administrativ și fiscal

a Curții de Apel București, pentru încheierile emise de structurile centrale

ale Curții de Conturi", iar potrivit art. 108 din același Regulament „în

cazul încheierilor emise la nivelul camerelor de conturi, sesizarea instanței

se depune la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalelor".

Problema care se

impune a fi rezolvată și de care depinde stabilirea competenței instanței este

dacă Încheierea nr. VI/375 din 16 decembrie 2010 este emisă de o structură

centrală a Curții de Conturi, în sensul dispozițiilor pct. 108 din Regulament.

Contestația a fost

soluționată de o comisie formată potrivit pct. 101 lit. b) din Regulament și

având în vedere că chiar în finalul încheierii se precizează termenul de

contestare și instanța competentă să soluționeze contestația (Tribunalul

Constanța, secția contencios administrativ și fiscal), competența de

soluționare va fi stabilită în favoarea Tribunalului Constanța, secția

contencios administrativ și fiscal.

Competența Curții de

Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal revenea numai în situația în care comisia de

soluționare a contestațiilor este alcătuită potrivit art. 101 lit. a) iar

decizia este emisă de către un departament de specialitate al Curții de Conturi

și nu de o cameră de conturi județeană.

De precizat că la

data pronunțării încheierii ce formează obiectul analizei judiciare era în

vigoare Hotărârea nr. 1/2009, Hotărârea nr. 130/2011 având aplicabilitate

ulterioară, respectiv de la 1 ianuarie 2011.

În cauză, încheierea

a fost pronunțată de Curtea de Conturi la data de 16 decembrie 2010, deci

anterior intrării în vigoare a Regulamentului nr. 130/2010, care a stabilit la

pct. 228 că soluționarea contestațiilor împotriva încheierilor emise de Comisia

de soluționare a contestațiilor aparține secției de contencios administrativ și

fiscal a Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entității

verificate.

Se aplică norma de

competență în vigoare la data adoptării actului contestat și nu aceea care

intra în vigoare ulterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanții Președintele Consiliului

Județean Constanța și Consiliul Județean Constanța și pe pârâtele Curtea de

Conturi a României și Camera de Conturi a Județului Constanța, în favoarea

Tribunalului Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 august 2011.

Procesat

de GGC - NN