ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3018/2012

HOTĂRÂRE
14.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3018/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cererii

de revizuire de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele

cauzei

Prin sentința

nr. 99 din 28 septembrie 2010, Curtea de Apel Bacău a admis contestația formulată

de reclamanții M.M., M.C. și M.V., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, a anulat decizia nr. 7593 din 29 ianuarie 2010

emisă de pârâtă și a trimis dosarul pârâtei pentru refacerea raportului de evaluare.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că raportul de evaluare

întocmit de evaluatorul desemnat de către Comisia Centrală nu reflectă valoarea

reală a imobilului.

Împotriva acestei

hotărâri, a declarat recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând

sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia

nr. 3808 din 29 iunie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul

declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței

civile nr. 99 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău și a modificat sentința

atacată, în sensul că a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că, în cauză, evaluarea întocmită

de evaluatorul desemnat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

respectă dispozițiile legale în vigoare și Standardele Internaționale de Evaluare.

Prin urmare, instanța

de control judiciar a constatat că și decizia reprezentând titlul de despăgubiri

emisă pe baza acestui raport de evaluare este legală și temeinică, astfel încât

instanța de fond în mod greșit a anulat această decizie.

Împotriva acestei

decizii, a formulat contestație în anulare M.M.

Prin decizia

nr. 5553 din 21 noiembrie 2011, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată

de M.M. cu privire la decizia nr. 3808 din 29 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

revizuire formulată

Prin cererea înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 decembrie 2011, M.M.,

M.C. și M.V. au solicitat revizuirea deciziei nr. 5553 din 21 noiembrie 2011 acestei

decizii, în sensul anulării acesteia și menținerii sentinței pronunțate de instanța

de fond.

În susținerea

cererii de revizuire, s-a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze o parte

dintre motivele invocate referitoare la:

- modalitatea

de aplicare a O.U.G. nr. 184/2002, referitoare la actualizarea despăgubirilor și

la coeficientul utilizat;

- întocmirea raportului

de evaluare în care s-a trecut uzura imobilului din 1952 până în anul 2009;

- încălcarea prevederilor

O.U.G. nr. 189/2002.

În motivarea a

cererii de revizuire, s-a mai arătat că în cauză nu s-a administrat două înscrisuri:

fișa clădirii cu valoare de inventar de 85.000 RON în 1970 și Certificatul emis

de Camera Notarilor Publici din Bacău privind valoarea terenului, în sensul că suprafața

construită este de 265 euro/m.p., suprafața neconstruită este de 60 euro/m.p.

II.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

Analizând temeiurile

de fapt și de drept invocate de revizuent, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc.

civ., Înalta Curte reține că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă

ca atare pentru considerentele în continuare arătate.

Analizând temeiurile

de fapt și de drept invocate de revizuent, în temeiul art. 326 alin. (2) C. proc.

civ., Înalta Curte reține că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă

ca atare pentru considerentele în continuare arătate.

Revizuirea este

o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile

și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ., prevederile

legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

În sensul acestor

prevederi legale, pot constitui obiect al revizuirii, hotărârile pronunțate în primă

instanță prin care s-a analizat fondul pretenției dedus judecății și care au rămas

definitive; hotărârile date în apel care evocă fondul; hotărârile pronunțate în

recurs când se evocă fondul; hotărârile pronunțate în revizuire și în contestație

în anulare, prin care s-au admis căile de atac și s-a rejudecat fondul.

Cererea de revizuire

se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată,

dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii, potrivit dispozițiilor

art. 326 pct. (3) C. proc. civ.

În ceea ce interesează

materia revizuirii, a evoca fondul înseamnă, în primă instanță, a examina raportul

juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză, iar în căile

de atac aceasta presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei materialului

probator.

Din considerentele

deciziei atacate în prezenta cauză se poate constata că nu a fost admisă contestația

în anulare, pentru a se lua în discuție fondul cauzei. Prin urmare nu poate forma

obiectul revizuirii reglementate de art. 322 C. proc. civ.

Din interpretarea

logico-juridică a acestor prevederi legale rezultă, fără putință de tăgadă, că pentru

a se putea cere revizuirea unei hotărâri, legiuitorul a impus condiția ca această

instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de

fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea

altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare

din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății,

față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

al soluției adoptate

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ. se va respinge cererea de față

ca inadmisibilă.

Respinge cererea

de revizuire formulată de M.M., M.C. și M.V. împotriva deciziei nr. 5553 din 22

noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ

și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

14 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3069/2011
cauză a formulat întâmpinare pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că hotărârea recurată este legală și temeinică, decizia din 2009 fii
ÎCCJ 2013-06-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5647/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată V.I. și M.M.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilir
ÎCCJ 2011-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3808/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 99 din 28 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a admis co
ÎCCJ 2011-11-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5234/2011
. În cauză, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis Decizia nr. 8361 din 17 iunie 2010 privind acordarea de despăgubiri, iar ulterior emiterii titlului de despăgubire reclamantul a criticat raportul de evaluare, societatea
ÎCCJ 2011-10-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4714/2011
au primit decizia din 29 ianuarie 2010 au sesizat că în decizie apar cu totul alte sume. Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât despăgubirile au f
Sursă