ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1179/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 19 februarie 2006, reclamanta SC A.C. SA L. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. Argeș să se dispună suspendarea executării procesului-verbal încheiat la 1 noiembrie 2007, a raportului de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, a deciziei de impunere din 7 noiembrie 2007 și a deciziei din 7 noiembrie 2007 privind nemodificarea bazei de impunere. În motivarea cererii, reclamanta a susținut că plata la care a fost obligată prin actele administrative susmenționate este rezultatul unei erori a organelor fiscale de control, ceea ce reprezintă un caz bine justificat pentru suspendarea executării solicitată.

Reclamanta a arătat că îndeplinește și condiția existenței unei pagube iminente, întrucât a plătit deja în plus suma de 507.282 RON în perioada 2005-2006 și plata sumei stabilite nelegal prin actele de control ar perturba grav activitatea sa economică. Prin încheierea pronunțată la 19 decembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios, administrativ și fiscal, a admis cererea și a dispus suspendarea executării următoarelor acte administrativ – fiscale încheiate de pârâta D.G.F.P. Argeș - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii: procesul-verbal încheiat la 1 noiembrie 2007, raportul de inspecție fiscală din 2 noiembrie 2007, decizia de impunere din 7 noiembrie 2007 și decizia din 7 noiembrie 2007 privind nemodificarea bazei de impunere.

Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute în art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea cererii de suspendare, existând atât cazul bine justificat, prin contestarea de către reclamantă a legalității debitelor stabilite de organele fiscale, cât și a riscului producerii unei pagube iminente, prin valoarea mare a sumei imputate. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D.G.F.P. Argeș și a solicitat ca în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. să fie modificată hotărârea atacată, în sensul respingerii cererii de suspendare. Recurenta a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, avându-se în vedere că intimata nu a dovedit îndeplinirea condițiilor prevăzute expres în art. 14 din Legea nr. 554/2004, în sensul că nu au fost administrate probe concludente privind existența unui caz bine justificat și a pericolului producerii unei pagube iminente.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că hotărârea atacată cuprinde considerente de ordin general și nu se întemeiază pe dovezi care să justifice soluția de suspendare a executării, cu atât mai mult cu cât nici cererea intimatei nu a fost motivată prin existența unei îndoieli puternice asupra legalității actelor administrative și prin amenințarea producerii unei vătămări ireparabile. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a aplicat corect prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 și a admis cererea de suspendare formulată de intimata - reclamantă, constatând îndeplinirea cerințelor legale privind existența unui caz bine justificat și a pericolului producerii unei pagube iminente.

Existența cazului bine justificat a fost judicios stabilită față de contestarea pe fond a actelor administrative întocmite de recurentă și de argumentele de fapt și de drept invocate de intimată pentru anularea obligațiilor fiscale suplimentare. Față de obiectul cererii și de faza procesuală în care se soluționează, instanța de fond a reținut corect că nu poate proceda decât la o verificare sumară a pretențiilor intimatei – reclamante, nefiind posibilă o analiză de fond a motivelor de nelegalitate. În sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond a apreciat întemeiat că împrejurările legate de starea de fapt și de drept din contestația intimatei sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrative contestate, ceea ce constituie cazuri bine justificate pentru suspendarea executării lor.

Dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege au fost de asemenea corect interpretate și aplicate, reținându-se că este îndeplinită condiția unei pagube iminente, ca prejudiciu material viitor și previzibil. În acest sens, s-a avut în vedere cuantumul sumei imputate și s-a apreciat corect că executarea debitului respectiv, anterior soluționării contestației, poate produce prejudicii dificil de reparat pentru patrimoniul și activitatea economică a intimatei. În consecință, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Argeș, în reprezentarea A.N.A.F. – Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii împotriva încheierii din 19 decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2008.